Cadrul legislativ de ingrijire al persoanelor cu dizabilitati

Cadrul legislativ in vigoare care reglementeaza activitatea de ingrijire a persoanelor cu dizabilitati este unul complex, iar activitatea de ingrijire poate fi exercitata in temeiul unor incadrari diverse in munca. Printre acestea se numara ingrijitorul formal, informal, asistentul personal, asistentul personal profesionist, insotitorul persoanei cu handicap si prestatorul casnic. Care sunt atributiile fiecarei categorii si specificul acestora?

Statul, prin autoritatile administratiei publice centrale si locale, are obligatia de a asigura masurile specifice de protectie si de asistenta sociala, in conformitate cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilitati, precum si in functie de situatia familiala si socio-economica a acestora.

Societatea recunoaste si sustine necesitatea asistentei constante pentru persoanele cu dizabilitati, prin stabilirea unor norme in ceea ce priveste rolul si drepturile insotitorilor. Acesti insotitori joaca un rol fundamental nu doar in sprijinul zilnic oferit, ci si in facilitarea integrarii sociale complete a persoanelor cu dizabilitati.

DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITATI

Asistentul personal

Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap reglementeaza, la art. 35-44, prevederile referitoare la asistentul personal, respectiv conditiile de incadrare, drepturile si obligatiile acestuia si modalitatea de incheiere a contractului individual de munca.

Conform art. 35 din Legea nr. 448/2006, asistentul personal al persoanei cu handicap grav este persoana care "supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap". Planul individualizat de servicii este principalul document care orienteaza activitatea asistentului personal in ceea ce priveste ingrijirile acordate, recuperarea, socializarea si integrarea scolara, sociala si profesionala a copilului/ adultului cu handicap.

Asistentul personal poate beneficia de contract individual de munca, incheiat cu primaria localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, daca indeplineste urmatoarele criterii:

are varsta minima de 18 ani impliniti;
nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni care ar face-o incompatibila cu exercitarea ocupatiei de asistent personal;
are capacitate deplina de exercitiu;
are o stare de sanatate corespunzatoare;
a absolvit cel putin cursurile invatamantului general obligatoriu, cu exceptia rudelor si afinilor pana la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav, precum si cu exceptia sotului sau sotiei, dupa caz; in situatii exceptionale, la propunerea asistentului social, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati poate aproba derogarea de la indeplinirea conditiilor de studii si in cazul altor persoane.

Contractul individual de munca al asistentului personal inceteaza odata cu decesul persoanei cu handicap. In baza contractului individual de munca, asistentul personal al persoanei cu handicap grav are dreptul la:

salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice;
program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana;
concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului incadrat in institutii publice:
transport urban gratuit, in conditiile prevazute la art. 23 din Legea nr. 448/2006;
transport interurban, in conditiile prevazute la art. 24 din Legea nr. 448/2006.

Astfel, potrivit dispozitiilor legale aplicabile aflate în vigoare, in anul 2024, un asistent personal are dreptul de a beneficia de un salariu de baza in cuantum brut egal cu salariul minim brut pe economie, respectiv de 3.700 lei. La aceasta suma, se pot adauga doua indemnizatii distincte si anume, indemnizatia de hrana si indemnizatia de vacanta.

Indemnizatia de hrana este, potrivit art. 18 alin. (1) din OUG nr. 130/2021 care completeaza Legea nr. 153/2017, in cuantum de 347 lei brut/luna, in timp ce indemnizatia de vacanta este in valoare de 1.600 lei net, in conformitate cu prevederile art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 296/ 2023.

ICCJ, prin Decizia nr. 13/2024, a stabilit ca indemnizatia de hrana reglementata de art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu trebuie inclusa in baza de calcul al indemnizatiei de concediu de odihna cuvenita personalului contractual platit din fonduri publice si functionarilor publici.

Din punct de vedere fiscal, voucherele de vacanta sunt scutite de la plata impozitului pe venit, insa angajatorul are obligatia de a plati contributia asiguratorie pentru munca pentru valoarea voucherelor acordate. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca acordarea voucherelor de vacanta este conditionata de existenta fondurilor bugetare alocate cu această destinatie.

CE ESTE ASISTENTUL PERSONAL?

Autoritatile deliberative locale pot acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor speciale instituite conform art. 484 din Codul Fiscal, pentru reprezentatii legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat si ai minorilor incadrati in gradul I de invaliditate.

De asemenea, insotitorii sau, dupa caz, asistentii personali ai persoanelor cu handicap, detinatori de autoturisme, beneficiaza de scutirea de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale, pentru un singur autoturism detinut de fiecare dintre persoanele indreptatite potrivit legii. De aceasta facilitate beneficiaza si insotitorul copilului cu handicap grav, detinator de autoturism, aceasta fiind eliberata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

Pe perioada absentei temporare a asistentului personal, angajatorul are obligatia de a asigura persoanei cu handicap grav un inlocuitor al asistentului personal.

In situatia in care angajatorul nu poate asigura un inlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acorda indemnizatia prevazuta de lege sau gazduirea intr-un centru de tip respiro.

Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:

sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

STANDARD OCUPATIONAL: ASISTENT PERSONAL

Optiunea pentru indemnizatie

Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de insotitor.

Persoanele cu handicap grav care au si calitatea de pensionari de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizatia pentru insotitor prevazuta de Legea nr. 360/2023 privind sistemul unitar de pensii publice, sau pentru asistent personal. Dreptul de optiune se mentine si in cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limita de varsta.

Putem observa ca in aceasta ipoteza, pentru a beneficia de indemnizatia de insotitor sau pentru asistent personal sunt necesar a fi indeplinite doua conditii, cumulative: persoana sa aiba un handicap grav si calitatea de pensionar de invaliditate, incadrat in gradul I de invaliditate.

Parintii sau, dupa caz, reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia care a primit in plasament un copil cu handicap grav, adultii cu handicap grav ori reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia celor cu handicap vizual grav, pot opta intre asistent personal si primirea unei indemnizatii lunare.

Potrivit art 58 alin 3 din Legea nr. 448/2006, indemnizatia lunara este in cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradatia 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Plata indemnizatiei lunare se asigura de primariile in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav.

IMPORTANT: Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a angaja si salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, precum si obligatia de a asigura si garanta plata indemnizatiei lunare, in cazul in care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.

PRIMARIILE OBLIGATE DE A ANGAJA SI SALARIZA ASISTENTI PERSONALI

Indemnizatia de handicap

Indemnízatia de handicap reprezinta o forma de asistenta financiara acordata de statul roman persoanelor cu dizabilitati, in cadrul sistemului de protectie sociala. Indemnízatia de handicap are ca obiectiv principal sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale, oferindu-le un suport financiar menit sa le imbunatateasca calitatea vietii si sa le faciliteze integrarea sociala.

Conform articolul 58 alineatul (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adultii incadrati in categorii de handicap primesc lunar o suma de bani, calculata astfel:

pentru cei cu handicap grav: 80% din valoarea indicatorului social de referinta (ISR);
pentru cei cu handicap accentuat: 53% din valoarea ISR .

Parintele, tutorele sau persoana care se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului cu handicap in baza unei masuri de protectie speciala, stabilitate in conditiile legii, beneficiaza de prestatii sociale, pe perioada in care il are in ingrijire, supraveghere si intretinere, astfel:

70% din ISR in cazul copilului cu handicap grav;
35% din ISR in cazul copilului cu handicap accentuat;
12% din ISR in cazul copilului cu handicap mediu.

ISR este un reper financiar exprimat in lei, utilizat pentru stabilirea diverselor ajutoare sociale finantate de la bugetul statului. Aceasta valoare se ajusteaza anual in functie de inflatie.

Rezultatul acestui calcul reprezinta suma efectiva pe care o primesc persoanele incadrate in gradul de handicap grav, respectiv accentuat.

MAJORAREA INDEMNIZATIEI DE HANDICAP

Asistentul personal profesionist

Asistentul personal profesionist asigura la domiciliul sau ingrijire si protectie adultului cu handicap grav sau accentuat, pe baza nevoilor individuale ale acestuia. Acordarea de ingrijire si protectie adultului cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist reprezinta un serviciu social acordat pentru prevenirea institutionalizarii, respectiv in vederea dezinstitutionalizarii, potrivit Hotararii Guvernului nr. 548/2017, actul care reglementeaza conditiile si procedura prin care se poate obtine atestarea.

Activitatea persoanelor atestate ca asistent personal profesionist se desfasoara in baza unui contract individual de munca pe perioada corespunzatoare valabilitatii atestatului si in conditii specifice privind munca la domiciliu. Potrivit hotararii se incheie contractul de munca, fie cu DGASPC, fie cu furnizorii privati de servicii sociale acreditati, deci nu cu persoana pe care o au in ingrijire, pentru ca aceasta beneficiaza gratuit de serviciile asistentului profesionist, pe cheltuiala statului.

ASISTENTUL PERSONAL PROFESIONIST

Conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (Legea salarizarii bugetare) asistentul personal profesionist are dreptul si la un spor de 15% calculat la salariul de baza, pentru suprasolicitare neuropsihica si conditii de munca deosebite in care isi desfasoara activitatea, un spor de 15% calculat la salariul de baza, pe perioada in care are in ingrijire si protectie cel putin doua persoane adulte cu handicap grav sau accentuat, precum si un spor de 25% calculat la salariul de baza, pe perioada in care are in ingrijire si protectie o persoana adulta cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.

Pentru fiecare adult cu handicap aflat in ingrijirea si protectia asistentului personal profesionist se acorda o alocatie lunara de ingrijire reprezentand cheltuieli lunare de locuit, hrana si echipament, astfel:

1,2 din indicatorul social de referinta, prevazut de Legea nr. 76/2002 pentru persoana adulta cu handicap accentuat;
1,5 din acelasi indicator social de referinta, pentru persoana adulta cu handicap grav.

Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi, dintre care amintim:

decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare si masa, in cazul in care deplasarea se face in interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, in conditiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
transport urban gratuit, in conditiile prevazute de lege.

In activitatea de asigurare a ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist are ca obiective:

sa sprijine si sa incurajeze dezvoltarea autonomiei lor personale si a independentei si sa le respecte demnitatea;
sa asculte si sa incurajeze exprimarea opiniei lor;
sa asigure integrarea lor in familia sa, aplicandu-le un tratament egal cu al celorlalti membri ai familiei;
sa incurajeze participarea la activitati si programe de dezvoltare vocationala, educationale, culturale sau sportive, de pregatire pentru viata independenta si altele vizand integrarea sociala;
sa asigure protectia impotriva discriminarii, abuzurilor si neglijarii;
sa colaboreze cu alti specialisti, in interesul persoanei adulte cu handicap;
sa respecte programul individual de reabilitare si integrare sociala si planul individual de servicii, standardele de calitate, precum si recomandarile din rapoartele de monitorizare si control.
sa comunice angajatorului, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica ori sociala a adultului cu handicap grav sau accentuat, precum si alte situatii de natura sa influenteze activitatea lui profesionala.

Asistentul personal si asistentul personal profesionist sunt cele mai bune garantii ca sunt respectate vointele persoanelor cu diversitate functionala. Diferenta esentiala dintre cele doua categorii de personal consta in nivelul de profesionalism si complexitate al sarcinilor gestionate. In timp ce asistentul personal este adesea suficient pentru a satisface nevoile cotidiene de baza, asistentul personal profesionist aduce un plus de valoare prin competentele avansate si expertiza sa in gestionarea aspectelor mai complexe ale activitatii zilnice. Astfel, ambele functii sunt cruciale pentru asigurarea unui sprijin cuprinzator si adaptat, contribuind la integrarea completa si la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilitati.

Insotitorul

Conform art. 5 pct. 21 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, termenul de "insotitor" este definit ca fiind persoana care acompaniaza persoana cu handicap si care beneficiaza de anumite drepturi legale pentru a facilita aceasta asistenta.

Articolul 7 din Normele metodologice din 14 martie 2007 de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap aduce clarificari importante in aceasta privinta, indicand ca insotitorul unui copil sau adult cu handicap grav ori accentuat poate fi "orice persoana" care il insoteste pe acesta.

Adultul cu handicap grav poate opta pentru un insotitor, sau un asistent personal. Legea prevede si ca "adultul cu handicap vizual grav primeste pentru plata insotitorului o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului personal gradatia 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice".

Totusi, Legea 360/2023, actuala lege a pensiilor, prevede ca ”pensionarii incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix”, care se suporta de la bugetul de stat, iar "cuantumul indemnizatiei pentru insotitor reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, aferent lunii pentru care se face plata”.

Spre deosebire de asistentul personal, insotitorul persoanei cu handicap nu beneficiaza de un contract individual de munca si nu poate beneficia de drepturi salariale sau altele asociate contractului de munca, in conformitate cu prevederile Legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Ingrijitorul formal si informal

Mai departe, conform Legii 292/2011, "ingrijitorul formal este persoana calificata, certificata profesional, care asigura ingrijirea personala, respectiv ajutorul pentru efectuarea activitatilor de baza si instrumentale ale vietii zilnice de catre persoana care si-a pierdut autonomia functionala"; iar "ingrijitorul informal este persoana necalificata, membru al familiei, ruda sau orice alta persoana, care asigura ingrijirea personala, respectiv ajutorul pentru efectuarea activitatilor de baza si instrumentale ale vietii zilnice de catre persoana care si-a pierdut autonomia functionala".

Apoi, conform Legii 17/2000, "ingrijitorul informal care isi asuma responsabilitatea ingrijirii unei/unor persoane varstnice, aflate in situatia de dependenta sociomedicala, (...), poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumatate de norma, cu asigurarea platii, din bugetul local, in baza unui contract incheiat cu serviciul public de asistenta sociala, a unei indemnizatii echivalente cu jumatate din salariul de baza brut al ingrijitorului la domiciliu".

INGRIJITOR INFORMAL VS. ASISTENT PERSONAL

Totodata, "timpul cat ingrijitorii informali au beneficiat de program redus de lucru se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga, pe baza adeverintei eliberate de serviciul public de asistenta sociala".

Ingrijitorul informal beneficiaza de program lunar de lucru redus, de o jumatate de norma la angajator, cu asigurarea platii, pentru cealalta jumatate, sub forma unei indemnizatii, din bugetul local, in baza unui contract incheiat cu Directia de Asistenta Sociala. Indemnizatia este echivalenta cu jumatate din salariul de baza brut al ingrijitorului la domiciliu, stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, pentru gradatia 0, la care se aplica prevederile din Codul fiscal, respectiv impozit pe venit si contributii sociale obligatorii. Timpul cat ingrijitorul informal beneficiaza de program redus de lucru se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga, pe baza adeverintei eliberate de Directia de Asistenta Sociala.

Potrivit Ordinului nr. 2172/3829/2022, problemele medicale grave sunt afectiuni sau complicatii ale acestora care afecteaza statusul functional al pacientului pentru anumite perioade sau permanent, respectiv limiteaza semnificativ posibilitatea efectuarii activitatilor de baza si activitatilor instrumentale cotidiene, ajungand pana la imposibilitatea efectuarii acestora, necesitand sprijinul altei persoane.

Angajatorul are obligatia acordarii concediului de ingrijitor salariatului in vederea oferirii de catre acesta de ingrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durata de 5 zile lucratoare intr-un an calendaristic, la solicitarea scrisa a salariatului.

Concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav este stabilit si reglementat de OUG 158/2005 (reglementarea concediilor medicale) si, chiar daca putem spune ca se suprapune cu cel de ingrijitor, in realitate, este o alternativa mai avantajoasa a celui din urma, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de ordonanta. Pentru concediul de ingrijire a copilului bolnav, parintele beneficiaza de o indemnizatie medicala in valoare de 85% din veniturile ultimelor sase luni.

CONCEDIUL DE INGRIJITOR

Beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru ingrijirea pacientului cu afectiuni oncologice in varsta de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, il insoteste pe acesta la interventii chirurgicale si tratamente prescrise de medicul specialist.

Prestatorul casnic

OUG 38/2024 care modifica Legea nr. 111/2022 stabileste statutul prestatorului casnic, acesta putand fi si ingrijitorul informal, definit la art. 6 lit. ș) din Legea asistentei sociale nr. 292/2011, care nu este membru al familiei beneficiarului casnic si care nu are incheiat un contract pentru ingrijire informala cu serviciul public de asistenta sociala.

Activitatile pe care un prestator casnic le poate desfasura in raport cu persoanele dependente sunt:

Efectuarea igienei corporale a persoanelor dependente;
Imbracarea si dezbracarea persoanelor dependente;
Hranirea si hidratarea persoanelor dependente;
Efectuarea igienei eliminarilor persoanelor dependente;
Transferul si mobilizarea persoanelor dependente;
Facilitarea comunicarii persoanelor dependente cu alte persoane;
Facilitarea deplasarii persoanelor dependente in interior;
Facilitarea deplasarii si insotirea persoanelor dependente in exterior;
Acompanierea persoanelor dependente la activitati de socializare si/sau socializarea cu persoanele dependente.

Conform legii prestatorului casnic nr. 111/2022, plata aferenta muncii prestate se face in tichete cu valoarea bruta de 15 lei si se va retine impozitul pe venit si contributia la pensii pentru tichetele primite. Asigurarea de sanatate va fi, de asemenea, posibila. Concret, daca prestatorul casnic nu este asigurat in sistemul de sanatate, acesta va dobandi calitatea de asigurat, fara plata contributiei si va avea dreptul la pachetul de servicii medicale de baza de la data la care a solicitat preschimbarea a cel putin 85 de tichete de activitati casnice in bani, in termen de cel mult 12 luni de la primirea acestora - vezi AICI.

PRESTATORUL CASNIC VS. INGRIJITORUL INFORMAL

Practic, avem urmatoarele categorii de persoane, ale caror atributii sunt similare sau chiar aproape identice in raport cu persoanele cu handicap accentuat sau grav, si anume:

Asistentul personal - acesta poate avea grad de rudenie cu persoana dependenta, insa diferenta este ca va fi angajat de catre primarie, avand contract individual de munca si alte beneficii conexe celor salariale, precum asigurare sociala si asigurare la sanatate. De asemenea, in cazul asistentului personal programul de ingrijire, prevazut de contractul individual de munca, poate fi mult mai mic decat cel pe care insotitorul il efectueaza, avand in vedere ca un program normal de munca este de opt ore/zi si 40 de ore pe saptamana.
Asistentul personal profesionist - acesta este persoana fizica atestata, care asigura prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul sau, ingrijirea si protectia adultului cu handicap grav sau accentuat pe baza nevoilor individuale ale acestuia. Activitatea APP se desfasoara in baza unui contract individual de munca pe perioada corespunzatoare valabilitatii atestatului si in conditii specifice privind munca la domiciliu.
Insotitorul - acesta poate fi membru al familiei, beneficiaza de indemnizatie, insa nu in baza unui contract care sa reglementeze activitatea de ingrijire pe care o exercita si atributiile care vin odata cu aceasta.
Ingrijitorul informal - acesta, de asemenea, poate fi ruda cu persoana dependenta, iar activitatea de ingrijire o desfasoara in baza unui contract pe care il incheie cu serviciul public de asistenta sociala. Acesta are dreptul de a beneficia de program de lucru redus, cu jumatate de norma, fiindu-i recunoscuta la calculul vechimii in munca ca norma intreaga.
Prestatorul casnic - acesta nu poate fi un membru al familiei beneficiarului casnic, insa poate fi ingrijitorul informal, care nu este membru al familiei beneficiarului casnic si care nu are incheiat un contract pentru ingrijire informala cu serviciul public de asistenta sociala.

Corolarul celor analizate mai sus ar fi ca atat insotitorul, asistentul personal, cat si ingrijitorul informal au atributii similare, chiar identice, in raport cu ingrijirea persoanelor dependente, au profil similar, insa regimuri de munca si de remunerare diferite.

Daca pentru ingrijitorul informal si asistentul personal legea recunoaste si vechimea in munca, in baza unui contract de munca, pentru insotitor legea nu prevede acest beneficiu. De aici poate decurge cel putin un aspect problematic de ordin etic. Asemeni celorlalte doua categorii, insotitorul persoanei dependente este membru al familiei. In realitate, de cele mai multe ori este o persoana apropiata. Totodata, daca vorbim de o persoana dependenta cu gradul I de invaliditate, este absolut firesc ca aceasta sa aiba nevoie de ingrijire permanenta si continua. In aceste conditii, ne punem intrebarea: cum poate insotitorul persoanei dependente sa lucreze in baza unui contract de munca, fara a prejudicia sanatatea dependentului, atat timp cat din punct de vedere legal munca de insotitor nu ii este recunoscuta ca vechime in munca?

Servicii sociale

In conformitate cu dispozitiile Legii nr. 292/2011 (Legea asistentei sociale), persoana cu dizabilitati are dreptul, in baza evaluarii socio-psiho-medicale, la servicii sociale organizate si acordate in conditiile legii.

Serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilitati se acorda la domiciliu, in centre rezidentiale sau in centre de zi, proiectate si adaptate nevoilor individuale ale persoanei asistate. Persoanele cu dizabilitati, in functie de nivelul deficientei, gradul de afectare a functiilor si a structurilor organismului, factorii de mediu si personali, incapacitatea manifestata se incadreaza in grade de dizabilitate, reglementate prin legile speciale.

In functie de gradul de dizabilitate, precum si, dupa caz, de dificultatile familiale si socio-economice, persoanele cu dizabilitati beneficiaza de alocatii, indemnizatii si facilitati, precum si de alte forme de sprijin financiar si in natura.

Dreptul la ingrijire pe termen lung se acorda copiilor si adultilor cu handicap grav sau accentuat, care nu au spatiu de locuit si nu au venituri mai mari decat salariul minim pe economie.

Dreptul la ingrijire temporara sau permanenta il au si persoanele cu varsta trecuta de varsta standard de pensionare si care nu au familie sau pe cineva sa aiba grija de ele, nu au locuinta, nu au venituri sau nu le ajung veniturile pentru ingrijire, nu se pot gospodari singure sau au nevoie de ingrijire specializata sau nu pot sa isi asigure nevoile sociomedicale din cauza bolii.

Persoanele cu dizabilitati pot solicita servicii de ingrijire la domiciliu.

INGRIJITORUL LA DOMICILIU

Persoana cu dizabilitate grava, in functie de natura deficientei si de specificul nevoilor de ingrijire, poate fi asistata si ingrijita la domiciliu de un membru de familie angajat in calitate de ingrijitor formal, in conditiile prevazute de lege.

Persoana cu dizabilitati opteaza intre indemnizatia de ingrijire si serviciile acordate de ingrijitorii formali.

Persoanele adulte cu dizabilitati beneficiaza de urmatoarele servicii sociale acordate dupa cum urmeaza:

La domiciliu: asistent personal al persoanei cu handicap grav, servicii de ingrijire la domiciliu, echipa mobila;
In comunitate: asistent personal profesionist, servicii de asistenta si suport;
In centre de zi: centre de zi, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu;
In centre rezidentiale: locuinte protejate, centre pentru viata independenta, centre de abilitare si reabilitare, centre de ingrijire si asistenta, centre respiro/centre de criza.

Admiterea persoanelor cu dizabilitati in servicii sociale destinate acestora se realizeaza pe baza masurii de protectie, iar in centrele rezidentiale se efectueaza numai in cazul in care ingrijirea, abilitarea si reabilitarea sau protectia acestora nu se pot realiza la domiciliu ori in cadrul altor servicii organizate in comunitate.

Persoanele adulte cu dizabilitati asistate in centre rezidentiale sau sustinatorii legali ai acestora, in functie de veniturile personale ale persoanelor cu dizabilitati, au obligatia de a plati o contributie lunara de intretinere, stabilita in conditiile legii.

INGRIJIREA IN CENTRE DE ZI SI CENTRE REZIDENTIALE

Persoanele cu dizabilitati care nu au venituri si nici sustinatori legali care sa datoreze intretinerea acestora sau ale caror venituri nu permit asigurarea contributiei lunare sunt asistate gratuit, costurile aferente fiind sustinute din bugetele locale sau judetene.

Bonele

Serviciile de bona in vederea ingrijirii si supravegherii copiilor se pot presta in conformitate cu cadrul legal in vigoare. In ceea ce priveste angajarea unei bone pentru copil, indiferent ca aceasta este membru al familiei sau nu, este nevoie ca persoana care doreste sa presteze serviciile respective sa indeplineasca o serie de conditii legale.

Bonele nu vor putea presta munca necalificata si nu vor putea fi platite cu tichete de activitati casnice.

Activitatea bonelor este reglementata de Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bona. Potrivit acesteia, bona poate fi orice persoana, cetatean roman sau strain, cu domiciliul ori resedinta legala in Romania, cu conditia ca aceasta sa fie calificata potrivit prevederilor legale pentru a desfasura servicii de ingrijire si supraveghere a copilului. Activitatea de bona este una calificata si deci pentru a profesa sunt necesare o serie de competente dobandite prin pregatire speciala si atestate corespunzator.

In ceea ce priveste exercitarea activitatii de bona, aceasta se poate realiza fie in baza unui contract individual de munca, incheiat intre bona si o persoana juridica, adica o firma care ofera astfel de servicii; iar alta alternativa ar fi ca bona sa se inregistreze ca PFA, urmand sa incheie apoi un contract de servicii cu parintii copilului beneficiar. Orice alta forma de a presta servicii de bona este ilegala.

In acest sens, nici beneficiarii, adica parintii copilului, nu pot angaja bone, intrucat acest fapt contravine prevederilor legale. Totodata, daca parintii copilului beneficiar ii fac bonei contract la o firma pe care acestia o administreaza, dar care nu este autorizata sa ofere servicii de bone, se considera, de asemenea, infractiune.

Pentru ca o persoana sa poata presta activitatea de bona, legea prevede urmatoarele conditii:

sa fie cetatean roman sau strain cu domiciliul/resedinta, de regula, in aceeasi localitate cu domiciliul/resedinta copilului;
sa fie cetatean strain cu drept de munca in Romania si poseda un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bona;
sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
sa fie apta din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; indeplinirea acestei conditii se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii;
sa fie apta din punct de vedere psihologic; indeplinirea acestei conditii se dovedeste cu raportul de evaluare eliberat in conditiile legii;
sa nu aiba antecedente penale, cu exceptia faptelor savarsite din culpa, dovedite prin certificat de cazier judiciar.

Calificarea se obtine prin diploma, certificat sau un alt titlu de bona, obtinut in conformitate cu prevederile OUG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor si trebuie sa fie recunoscute sau echivalate, dupa caz, in conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.

Legea reglementeaza si atributiile pe care bona are in raport cu copilul pe care il are sub supravegheze. Printre acestea, sunt:

ingrijirea si supravegherea copilului;
hranirea copilului;
acordarea primului ajutor in caz de imbolnavire/accidentare a copilului;
informarea reprezentantului legal al copilului cu privire la evolutia acestuia, precum si informarea de urgenta a angajatorului referitor la aparitia unor situatii deosebite cu privire la copil;
insotirea copilului la activitati recreative, culturale, artistice, sportive si scolare;
alte atributii convenite prin contract.

Contractul individual de munca si contractul de prestari de servicii prevad, in anexa, ca parte integranta din contract, planul de activitati. Acest plan trebuie sa se elaboreze de comun acord cu reprezentantul legal al copilului, in functie de numarul de copii/categoria de varsta a copilului/copiilor, de nevoile individuale ale fiecaruia, ale familiei acestuia. Planul de activitati se va revizui anual sau ori de cate ori este nevoie, in functie de progresul copilului, nevoile individualizate ale acestuia, programul reprezentantului legal.

Serviciul public de asistenta sociala are obligatia sa asigure reprezentantilor copilului, la cerere, in mod gratuit, consiliere in vederea elaborarii planului de activitati.

Legislatie

Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata si actualizata;
Hotararea nr. 268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata;
HG nr. 502 /2017 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului;
Hotararea nr. 1542/2022 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate;
Ordinul nr. 1.472/20.539/2022 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora;
Ordin nr. 3.975 din 7 iunie 2022 privind aprobarea Planului-cadru de invatamant pentru grupele de interventie timpurie organizate pentru copiii cu dizabilitati senzoriale/dizabilitati senzoriale multiple;
Ordin Nr. 949/2022 din 9 iunie 2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
HG nr. 1118/2020 din 17 decembrie 2020 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.017/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, precum si pentru punerea in aplicare a prevederilor art. 24 alin. (9) si (10) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
Ordin nr. 1830/2019/30.12.2019 pentru aprobarea modelului legitimatiei acordate persoanelor cu dizabilitati;
Ordin nr. 1.360/12.09.2019 al ministrului muncii si justitiei sociale pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic in Lista furnizorilor/producatorilor de tehnologii si dispozitive asistive si tehnologii de acces, precum si a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilitati, utilizate exclusiv pentru achizitionarea de tehnologii si dispozitive asistive si tehnologii de acces, altele decat cele finantate prin Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;
Ordin nr. 1221/12.08.2019 al ministrului muncii si justitiei sociale, nr. 1283/21.08.2019 al ministrului sanatatii si nr. 765/22.08.2019 al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Procedura de acordare a subventiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilitati in accesarea si utilizarea de tehnologii si dispozitive asistive si tehnologii de acces, altele decat cele finantate prin Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, aprobata prin Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 721/481/310/2019;
Ordin nr. 1.263/23.08.2019 al ministrului muncii și justiției sociale privind aprobarea Metodologiei de acordare și distribuire a voucherelor folosesc exclusiv pentru achiziția de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decat cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului. de asigurari sociale de sanatate;
Hotare 507/17.07.2019 pentru modificarea alin. (1) al art. 11 din Normele metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transportul interurban gratuit persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.017/2018;
Ordin nr. 940/12.06.2019 al ministrului muncii si justitiei sociale, nr. 944/26.06.2019 al ministrului sanatatii si nr. 650/03.07.2019 al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate pentru modificarea si completarea anexei nr. 1 la Procedura de acordare a subventiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilitati in accesarea si utilizarea tehnologiilor si dispozitivelor asistive si tehnologii de acces, altele decat cele finantate prin Fondul national unic de asigurare sociala de sanatate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, aprobata prin Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale, ministrului sanatatii si presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 721/481/310/2019;
Ordinul nr. 1690/2018 din 21 mai 2018 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare si control al activitatii asistentului personal profesionist;
HG nr. 548/2017 din 27 iulie 2017 privind aprobarea condițiilor de obținere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului personal profesionist;