Criterii noi de incadrare in grad de handicapPotrivit criteriilor medico-psihosociale stabilite prin Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse si al ministrului sanatatii publice nr. 762/1.992/2007, incadrarea in grade de handicap se face in functie de deficienta (dizabilitatea) determinata de o boala, de complicatiile acesteia, de administrarea si raspunsul la tratament medicamentos, asocierea cu alta deficienta, etc.

Incadrarea intr-un grad de handicap se realizeaza luand in considerare documentele medicale care indica starea medicala a persoanei in momentul efectuarii evaluarii si gradul autonomiei personale.

Criterii medico-sociale de incadrare in grade de handicap

Functii mentale

Incadrarea in grade de handicap a persoanelor cu afectare a functiilor mentale:

  • Handicap usor: intarziere mentala usoara (nivel IQ cuprins intre 50 si 70); bolnavul prezinta capacitate de a comunica oral si scris, dar prezinta o intarziere de 2-3 evolutie scolara, prezenta numai in cazul solicitarii.
  • Handicap mediu: intarziere mentala usoara, insotita de o deficienta fizica, senzoriala, de tulburari comportamentale sau de epilepsie (nivel IQ cuprins intre 50 si 55); bolnavul poate realiza cu dificultate operatiile elementare, poate invata sa scrise si sa pronunte cuvinte scurte, prezinta deprinderi elementare de autoservire, se adapteaza la activitatile cotidiene, are capacitati de autoprotectie si poate fi integrat in societate pentru desfasurarea muncilor in conditii protejate.
  • Handicap accentuat: intarziere mentala accentuata (nivel IQ cuprins intre 35 si 40); capacitatea de adaptare a bolnavului la activitatile noi este limitata, ritmul de dezvoltare este lent, iar capacitatea de perfectionare a acestuia este plafonata. Bolnavul este capabil sa realizeze sarcini sub supraveghere, insa are nevoie de anumite servicii speciale pentru a se adapta la viata de familie.
  • Handicap grav: intarziere mentala profunda (nivel IQ cuprins intre 20 si 25); bolnavul prezinta dezvoltare senzitivo-motorie minima, raspunde doar la anumite comenzi simple indelung executate si nu este capabil de autocontrol si de autoconductie.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu retard mental sau intarziere mentala, in functie de severitatea acestor boli.

Incadrarea persoanelor cu autism in gradele de handicap:

  • Handicap usor: bolnavul prezinta afectare calitativa usoara a capacitatilor de socializare, afectare calitativa a limbajului expresiv si afectare calitativa a abilitatilor de autointretinere.
  • Handicap mediu: pe langa bolnavul prezinta o afectare calitativa a interactiunilor sociale, o afectare calitativa si cantitativa a limbajului expresiv si o afectare calitativa si cantitativa a abilitatilor de autointretinere.
  • Handicap accentuat: bolnavul prezinta o afectare calitativa si cantitativa accentuata a interactiunii sociale, o afectare calitativa si cantitativa a a limbajului expresiv si receptiv si o afectare calitativa si cantitativa a abilitatilor de autointretinere. Bolnavul poate interactiona social doar sub supraveghere si necesita ajutorul unei perosane adulte pentru desfasurarea abilitatilor de autointretinere.
  • Handicap grav: Bolnavul prezinta o afectare calitativa si cantitativa severa a interactiunilor sociale, cu absenta dezvoltarii limbajului expresiv si receptiv si absenta abilitatilor de autointretinere, autoconducere si autodeterminare. Interactiunea bolnavului in familie este limitata, iar pentru a interactiona cu mediu social exterior, bolnavul are nevoie de o persoana adulta specializata.

Incadrarea persoanelor cu deteriorare a functiilor intelectuale in gradele de handicap:

  • Handicap usor: scor MMSE cuprins intre 21 si 25, iar scor GAFS cuprins intre 61 si 80. Bolnavul prezinta usoara deteriorare cognitiva, insotita de uitarea evenimentelor recente si ezitarea raspunsului la intrebarile adresate de o alta persoana.
  • Handicap mediu: scor MMSE cuprins intre 15 si 20, iar scor GAFS cuprins intre 51 si 60. Bolnavul prezinta tulburari psihice si de memorie de intensitate medie, prezinta o deteriorare sociala moderata, desfasoara cu dificultate activitatea profesionala, se orienteaza cu dificultate in timp si spatiu, iar informatiile sunt slab fixate.
  • Handicap accentuat: scor MMSE cuprins intre 10 si 14, iar scor GAFS cuprins intre 31 si 50. Bolnavul prezinta o deteriorare severa in functionarea familiala, sociala si profesionala, uita conversatiile recente si evenimentele aflate in curs de desfasurare in viata sa, prezinta modificari marcate de personalitate, de comportament si afective, sunt prezente halucinatiile, delirul, depresia si anxietate.
  • Handicap grav: scor MMSE mai mic sau egal cu 9, iar scor GAFS cuprins intre 21 si 30 fara asistent, respectiv 1 si 20 cu asistent. Bolnavul isi uita efectiv numele si datele persoanle, uita numele persoanelor apropiate, prezinta o deteriorare a judecatii, prezinta incapacitate de memorare, prezinta o deteriorare a controlului pulsional si o incapacitate de autoservire si de autodeterminare.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: demente atrofico-degenerative, demente organice, boala Alzheimer, dementa corticala postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotica subcorticala sau boala Binswanger, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Pick, boala Huntington, maladia HIV, boala Parkinson, tumorile cerebrale, hidrocefalia, traumatismele cerebrale.

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor cu tulburari de personalitate:

  • Handicap usor: Bolnavul prezinta una sau doua decompensari pe an, cu durata redusa, de intensitate nevrotica, cu remisiuni spontane sau sub tratament.
  • Handicap mediu: Bolnavul prezinta doua sau trei decompensari pe an, cu durata mai lunga, de intensitate nevrotica, cu exacerbari in urma consumarii de substante toxice, compensate partial prin tratament medicamentos.
  • Handicap accentuat: bolnnavul prezinta mai mult de trei decompensari pe an, de intensitate psihotica, cu prezenta elementelor deteriorative, asociate consumului de substante toxice. Eficienta tratamentului medicamentos in acest context este slaba. Bolnavul prezinta dificultate majora de relationare familiala si socio-profesionala si un grad de conflictualitate marcat.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: tulburarea de personalitate paranoida, tulburarea de personalitate antisociala, tulburarea de personalitate schizoida, tulburarea de personalitate instabil-emotionala (impulsiva sau de tip borderline).

Incadrarea persoanelor cu psihoze majore in gradele de handicap:

  • Handicap usor: scor GAFS cuprins intre 61 si 80, forme reziduale de boala.
  • Handicap mediu: scor GAFS cuprins intre 51 si 60, boala aflata in stadiul de remisiune, cu disparitia halucinatiilor.
  • Handicap accentuat: scor GAFS cuprins intre 31 si 50, forme catatonice, paranoide de boala, dezorganizate, nediferentiate, lipsite de control terapeutic.
  • Handicap grav: scor GAFS cuprins intre 21 si 30 fara asistent, respectiv 1 si 20 cu asistent; forme de boala cu evolutie severa a personalitatii si a comportamentului, cu potential antisocial marcat.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: schizofrenie, tulburarea schizoafectiva de tip bipolar sau depresiv, depresia majora cronica, tulburarea afectiva bipolara, psihoze grefate pe o intarziere mentala, psihoze asociate unor tulburari de personalitate, psihoze majore la persoane fara venituri. [1], [2]

Functii senzoriale

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor care prezinta afectarea functiilor vizuale:

  • Handicap mediu: bolnavu cu acuitate vizuala cuprinsa intre 1/8 (0, 12) si 1/10 (0, 10), cu corectie optima la ochiul cel mai sanatos; camp vizual redus concentric in jurul punctului de fixatie la 30-40 de grade la ochiul cel mai bun. Perceptie normala a luminii.
  • Handicap accentuat: bolnav cu acuitate vizuala cuprinsa intre 1/12 (0, 08) si 1/25 (0, 04) la ochiul cel mai bun; camp vizual reduc concentric in jurul punctului de fixatie la 10-30 de grade. Perceptie a luminii modificata, retina functionala.
  • Handicap grav: VAO sub 1/25sub (2m) cecitate; VAO sub 1/25 pana la 1/50; camp vizual tubular in jurul punctului de fixatie sub 10 grade. Absenta perceptiei luminoase, retina nefunctionala.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: afectiuni cronice oculare, primare sau secndare (inflamatorii, degenerative, heterodegenerative, tumorale, traumatice, vasculare), vicii de refractie (precum miopie forte, hipermetropie medie sau forte), vicii de acomodare, nistagmusul, ochiul unic (se incadreaza in grad de handicap accentuat timp de 12 luni, iar mai apoi intr-un alt grad de handicap, in functie de deficienta vizuala existenta).

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor care prezinta afectarea functiilor auditive:

  • Handicap mediu: pierderea bilaterala a capacitatii auditive intre 41 si 70 dB, protezabila.
  • Handicap accentuat: Perderea capacitatii auditive peste 70 dB, protezare cu dificultate. Acesti bolnavi prezinta tulburari de limbaj si psihice.
  • Handicap grav: Surditate congenitala sau dobandita in copilarie, inainte de vorbire, pierderea peste 90 dB (surdocecitate, surditati profunde si cofoze).

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: afectiuni auditive cronice (inflamatorii, traumatic, infectioase, vasculare, toxice, heterodegenerative, tumorale congenitale sau dobandite, de tip transmisie, neurosenzoriala, mixta, protezabila sau neprotezabila).

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor care prezinta afectarea functiilor vestibulare:

  • Handicap mediu: Diferenta de peste 30% intre cele doua vestibule, la probele efectuate. Deviatii nete sau nistagmus spontan prezent.
  • Handicap accentuat: obiectivizarea afectarii vestibulare prin intermediul testelor de specialitate, tulburari functionale prezente in proportie de 60-80%, ortostatism posibil dar dificil de mentinut.
  • Handicap grav: Obiectivarea afectarii vestibulare prin intermediul testelor specializate, imposibilitatea mentinerii ortostatismului in criza, probe spontane si provocate pozitive, prezenta tulburarilor vegetative, tulburari functionale prezente in proportie de 80-100%.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu afectiuni vestibulare cronice sau anumite afectiuni neurologice, congenitale sau dobandite, in functie de severitatea acestora. [1], [2]

Functii fonatorii si de comunicare verbala

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor care prezinta afectarea vocii:

  • Handicap usor: voce bitonala (pareza de nerv recurent unilateral cu afectarea corzii vocale), disfonie izolata (raguseala).
  • Handicap mediu: Diplegie recurentiala, cu pastrarea vocii dar cu prezenta tulburarilor respiratorii.
  • Handicap grav: Diplegie permanenta, secundara unor procese maligne sau datorata zdrobirii laringelui (in cazul diferitelor traumatisme); ablatia laringeli prin efectuarea unei traheostomii permanente, lipsita de tulburari vorbire, de nutritie sau de ventilatie.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: stenoze laringiene post traumatice, pareze sau paralizii de corzi vocale sau de nervi recurentiali, tumori laringiene benigne sau maligne, procese laringiene inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. [1], [2]

Functiile sistemului cardiovascular

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu diferite afectiuni cardiovasculare:

  • Handicap usor: bolnav diagnosticat cu insuficienta cardiaca de tip NYHA I, asimptomatic in timpul desfasurarii activitatilor cotidiene sau profesionale; tulburari de ritm sau de conducere minore, cu raspuns la tratamentul medicamentos administrat.
  • Handicap mediu: Bolnav diagnosticat cu insuficienta cardiaca de tip NYHA II, asimptomatic in repaus, dar cu aparitia manifestarilor clinice specifice in timpul desfasurarii efortului fizic prelungit; tulburari de ritm si de conducere repetitive, care necesita tratament medicamentos permanent, insotite de limitarea tolerantei la efort si aparitia tulburarilor functionale la eforturi moderate sau mari.
  • Handicap accentuat: Bolnav diagnosticat cu insuficienta cardiaca de tip NYHA III, cu simptomatologie specifica prezenta, care limiteaza activitatile cotidiene zilnice, corectabila sub tratament medicamentos. Cardiostimulare eficienta cu aparitia tulburarilor functionale la efectuarea eforturilor mici sau chiar si la repaus. Tulburari de ritm necontrolabile prin tratament medicamentos, insotite de tulburari hemodinamice manifestate din punct de vedere clinic si agravate la efortul fizic.
  • Handicap grav: Bolnav diagnosticat cu insuficienta cardiaca de tip NYHA IV, simptomatica in repaus, grad de afectare cardiaca cuprins intre 85 si 100%, fara raspuns la tratamentul medicamentos. Tulburari de ritm si de conducere severe, fara raspuns la tratamentul medicamentos. Cardiostimulare ineficienta.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: cardiomiopatii primare, primitive sau idiopatice (cardiomiopatia hipertrofica sau obstructiva, cardiomiopatia dilatativa sau congestiva, cardiomiopatia restrictiva sau obliteranta), angiopatii congenitale cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, insotite de insuficienta cardiaca clinic manifesta (transpozitii de vase mari, tetralogia Fallot, atrezia de valva tricuspida, defectul septal atrial, defectul septal ventricular, stenoza de aorta, coarctatia de aorta, stenoza de artera pulmonara asociata defectului septal ventricular), valvulopatii de etiologie variata, complicate sau decompensate, operate sau neoperate, contractate precoce, tulburari de ritm si de conducere cardiaca, persistente si severe, contractate precoce (in randul bolnavilor purtatori de pacemaker), complicatii post-transplant cardiac.

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor cu afectare a functiilor arteriale legate de fluxul sangvin:

  • Handicap usor: Bolnav diagnosticat cu arteriopatie obliteranta in stadiul IIa, insotita de claudicatie intermitenta sau constrictie arteriala evaluata prin intemediul anumitor metode de laborator (parametrii functionali); indice glezna/brat cuprins intre 0,6 si 0,8.
  • Handicap mediu: Bolnav diagnosticat cu arteriopatie obliteranta stadiul III, cu prezenta claudicatiei intermitente in repaus, Arteriopatie obliteranta stadiul IV, insotita de amputatie unilaterala de gamba, protezata functional. Boala Raynaud caracterizata prin crize vaso-spastice frecvente, dureri, parestezii si cianoza degentelor de la nivelul mainii. Limfedem primar sau secundar, insotit de deformarea unilaterala a membrului afectat.
  • Handicap accentuat: Arteriopatie obliteranta stadiul IV insotita de amputatie de coapsa sau de amputatie unilaterala sau bilaterala de membru pelvin. Arteriopatie obliteranta stadiul IV cu amputatie unilaterala de gamba neprotezata, insotita de tulburari cutanate prezente la nivelul membrului contralateral. Limfedem primar sau secundar, cu deformarea globala a membrului afectat, insotit de tulburari severe de manipulatie, statica, mers si gestualitate. Angioneuropatii primare avansate (precum boala Raynaud).
  • Handicap grav: Arteriopatie obliteranta stadiul IV insotita de ampuatia ambelor coapse, amputatia unlaterala a membrului toracic, etc. Limfedem primar sau secundar stadiul 3 OMS, cu deformarea globala bilaterala a membrelor, obezitate morbida, tulburari neurologice (de mers, de statica, transferuri posturale).

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: arteriopatii obliterante, trombangiopatii obliterante (precum boala Buerger), angioneuropatii primare (boala Raynaud), limfedem primar si secundar stadiile II si III OMS, elefantiazis primar sau secundar. [1], [2]

Functiile sistemului imunitar

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu sindromul imunodeficitar cronic dobandit:

  • Handicap usor: Infectie HIV asimptomatica, test HIV pozitiv pentru anticorpii anti-HIV, categoria A1.
  • Handicap mediu: Infectie HIV simptomatica, cu manifestari clinice datorate infectiei sau scaderii imunitatii celulare (precum angiomatoza, Herpes-Zoster, candidoza orofaringiana, candidoza vulvo-vaginala, boala inflamatorie pelvina, trombocitopenie idiopatica); categoria A2 si B1.
  • Handicap accentuat: Deficienta globala accentuata, cu manifestari clinice datorate deprimarii sistemului imunitar (precum febra prelungita si repetata, candidoza, Herpes-Zoster recidivant, inflamatii sau abcese pelvine, neuropatii periferice, pneumonii recurente); categoria A2, B1 si B2, confirmare de catre laborator a infectiei cu virusul HIV.
  • Handicap grav: Deficienta globala extrem de severa, cu manifestari clinice variate si evolutie progresiva (precum septicemii recurente cu salmonella netifoidica, leucoencefalopatie multifocala, sindromul de emaciere HIV, toxoplasmoza cerebrala, febra continua, diaree cronica); categoria B3, C1, C2 si C3 (la adult), confirmarea de catre laborator a infectiei cu HIV si a diagnosticului de SIDA.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu sindrom imunodeficitar cronic dobandit (infectie HIV-SIDA), in functie de severitatea acestora. [1], [2]

Functiile sistemului respirator

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor care prezinta afectare a functiilor sistemului respirator:

  • Handicap usor: hipoxie usoara, volumul expirator mediu (VEMS) >= 60%, presiunea partiala a oxigenului (PaO2) <= 70 mmHg.
  • Handicap mediu: hipoxie medie, VEMS curpins intre 59-40%, PaO2 cuprinsa intre 69 si 60 mmHg.
  • Handicap accentuat: hipoxie accentuata severa, VEMS cuprins intre 40 si 30%, PaO2 cuprinsa intre 59 si 45 mmHg, PaCO2 (presiunea partiala a dioxidului de carbon) cuprinsa intre 44 si 35 mmHg.
  • Handicap grav: hipoxie grava, hipercapnie cu insuficienta cardiaca cronica (cord pulmonar cronic), VEMS <=30%, PaO2<35 mmHg, PaCO2> 70 mmHg.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: afectiuni respiratorii cronice (astm bronsic, anomalii congenitale ale tractului respirator, agenezie pulmonara partiala, pneumopatii fibrozante interstitiale difuze, bronhopneumopatie cronica obstructiva, tuberculoza pulmonara activa, bronsiectazii supuratii bronhopulmonare, tuberculoza pulmonara operata, sindromul post tuberculos, cancerul bronho-pulmonar, transplantul pulmonar. ). [1], [2]

Functiile sistemului digestiv

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor cu diferite afectiuni digestive:

  • Handicap usor: denutritie (deficit ponderal cuprins intre 20 si 25%), anemie usoara. Aici pot fi incadrate stenozele esofagiene simptomatice, confirmate radiologic, fara raspuns complet la tratamentul medicamentos si care necesita tratament chirurgical.
  • Handicap mediu: sindrom de malabsorbtie (deficit ponderal cuprins intre 25 si 30%), anemie cu valori ale hemoglobinei cuprinse intre 7 si 10 gr%. 
  • Handicap accentuat: anemie severa (valorile hemoglobinei aflate sub 7 gr%), tulburari severe de malabsorbtie, resorbtie si malasimilatie, denutritie (deficit ponderal de peste 30%). Aici pot fi cuprinse stenozele esofagiene stranse cu gastrostoma, tumorile maligne gastrice cu gastrostoma pentru alimentatie, tumorile maligne de colon, de sigmoid sau de rect, afectiuni ale altor segmente intestinale insotite de colostoma, cancerul de pancreas supus rezectiilor partiale sau totale, aflat sub tratament de substitutie.
  • Handicap grav: anemie severa (valorile hemoglobinei aflate sub 7 gr%) fara raspuns la tratamentul administrat, casexie, malbasorbtie si malasimilatie severa si progresiva. Aici pot fi incadrate tumorile maligne operate, cu recidive locoregionale sau aflate in stadiul de metastazare si tumorile maligne inoperabile.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: anumite tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau inoperabile, precum tumori maligne localizate la nivelul orofaringelui, a efofagului, a stomacului sau la nivelul altor segmente intestinale, inoperabile sau aflate in stadiul de malignizare, gastrectomie larga efectuata in cazului unui adenocarcinom gastric cu gastrostoma, tumori maligne pancreatice cu pancreatectomie partiala sau totala, rezectia unor segmente instestinale afectate de o tumora maligna cu colostoma, anus contra lateralis, anus iliac sau sigma anus, stenoze esofagiene stranse de etiologie variata, care necesita dilatatii, protezare, esofagoplastii, gastrostoma pentru alimentatie.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor care prezinta afectare a functiilor hepatice:

  • Handicap usor: Boli hepatice stabilizate sau persistente, insotite de hepatomegalie si splenomegalie moderata, cu valori ale testelor hepatice cuprinse in limite normale sau slab pozitive, fara semne clinice specifice insuficientei hepatice.
  • Handicap mediu: Boli hepatice moderat active sau ciroze hepatice compensate, cu valori ale testelor hepatice moderat alterate, antigen HBs sau anticorpi HVC pozitivi, fara semne clinice de hipertensiune portala.
  • Handicap accentuat: Hepatite cronice active, cu simptomatologie caracteristica (hepatomegalie, cu sau fara splenomegalie, fenomene de hipersplenism), teste hepatice alterate si modificari imagistice specifice, antigen HBs sau anticorpi VHC pozitivi, ciroze decompensate, varice esofagiene, manifestari clinice specifice hipertensiunii portale (circulatie colaterala prezenta, ascita).
  • Handicap grav: Ciroze hepatice decompensate, hipertensiune portala irreductibila, semne clinice specifice encefalopatiei hepatice, hemoragii digestive repetate, epsoade de insuficienta hepatica acuta sau insuficienta hepato-renala, cancere primitive hepatice sau adenocarcinom hepatic cu evolutie progresiva si scadere ponderala permanenta, pierderea capacitatii de autoservire si autoingrijire. In primul an, transplantul hepatic poate fi incadrat in acest grad de handicap; ulterior, bolnavul este reevaluat si integrat intr-un alt grad de handicap.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: hepatite cronice (contractate in copilarie, in adolescenta sau in tinerete), ciroze hepatice, cancer hepatic primar sau secundar, transplant hepatic total sau partial. [1], [2]

Functiile metabolice

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor cu diabet zaharat de tip I, juvenil sau al adultului tanar, pana in jurul varstei de 26 de ani:

  • Handicap usor: Echilibru glicemic, profil glicemic satisfacator, absenta complicatiilor, administrare zilnica de insulina in doua prize.
  • Handicap mediu: Forme de boala care pot fi echilibrate glicemic, hipotensiune ortostatica, tulburari de reglare simpatico-parasimpatic, prezenta complicatiilor microangiopatice, administrare zilnica de insulina in trei prize.
  • Handicap accentuat: Forme de boala dezechilibrate si isntabile din punct de vedere metabolic, posibile fenomene de decompensare metabolica.
  • Handicap grav: Forme de boala cu complicatii microangiopatice localizate la nivelul organelor tinta. [1], [2]

Functiile endocrine

Incadrarea in grade de handicap a bolnavilor cu hiperfunctie hipofizara (tumora hipofizara care secreta hormon de crestere):

  • Handicap usor: Tabloul clinic si paraclinic incomplet, necesita tratament simptomatic.
  • Handicap mediu: Tumora hipofizara aflata in remisiune spontana sau postterapeutic, absenta semnelor clinice oftalmologice si neurologice, echilibrarea tulburarilor existente prin intermediul hormonoterapiei de substitutie.
  • Handicap accentuat: Tumora hipofizara cu evolutie progresiva, supusa tratamentului antihormonal complex; tumora hipofizara stabilizata, insotita de tulburari homonale echilibrate prin tratament substitutiv; tumora hipofizara oprita in evolutie, insotita de sechele oftalmologice, neurologice sau endocrine; tumora hipofizara maligna, confirmata prin examen histopatologic.
  • Handicap grav: Tumora hipofizara insotita de sechele oftalmologice severe (precum cecitate), tulburari metabolice severe (casexie hipofizara) si tulburari neurologice severe; bolnavul in cauza necesita ingrijire permanenta.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu acromegalie, in functie de severitatea acesteia.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor cu hipofunctie hipofizara:

  • Handicap usor: Inaltime cuprinsa intre 1, 49 si 1, 40 m, tulburari usoare de locomotie si de gestualitate, insuficienta hipofizara lipsita de complicatii.
  • Handicap mediu: Inaltime cuprinsa intre 1, 39 si 1, 30 m, tulburari moderate de locomotie si de gestualitate, insuficienta hipofizara complicata, compensata prin hormonoterapie de substitutie.
  • Handicap accentuat: Inaltime aflata sub 1, 29 m, tulburari accentuate de locomotie si de gestualitate, scaderea performantei la efort fizic, infantilism sexual, hipotensiune arteriala, mixedem secundar, insuficienta hipofizara complicata (complicatii metabolice, neuro-psihice si cardiovasculare), insotita de tulburari metabolice si endocrine, scadere ponderala progresiva.
  • Handicap grav: insuficienta hipofizara severa, insotita de complicatii cardiovasculare, emdocrine, metabolice si neuro-psihice, pierderea capacitatii de autoingrijire si autoservire.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: nanism hipofizar, condrodisplazie, sindrom Sheehan.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu insuficienta tiroidiana:

  • Handicap usor: Hipotiroidism asimptomatic, identificat prin determinari hormonale (TSH crescut), cu raspuns la hormonoterapia de substitutie administrata in doze minime.
  • Handicap mediu: Hipotiroidism simptomatic, insotit de complicatii cardiovasculare si metabolice, care pot fi corectate prin intermediul hormonoterapiei de substitutie.
  • Handicap accentuat: Hipotiroidism insotit de complicatii persistente (cardiovasculare, metabolice, leziuni nervoase degenerative, leziuni osteo-articulare degenerative), in ciuda hormonoterapiei administrate.
  • Handicap grav: Hipotiroidism sever, insotit de afectare de organ, cu complicatii cardiovasculare si neurologice severe (precum insuficienta cardiaca ireductibila, encefalopatie, poliserozite).

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: hipotiroidism, mixedem primar cu afectare de organ, mixedem congenital (disgenezie tiroidiana).

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu hiperfunctie paratiroidiana:

  • Handicap usor: hipercalcemie serica asimptomatica.
  • Handicap mediu: Hiperparatiroidism operat, insotit de sechele osoase, renale si tulburari de locomotie.
  • Handicap accentuat: Hiperparatiroidism osteodistrofic operat, insotit de tulburari locomotorii severe datorate deformarilor osoase existente si boala cronica de rinichi.
  • Handicap grav: Hiperparatiroidism insotit de fracturi multiple si deformati osoase, cu tulburari grave de locomotie.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu hiperparatiroidism primar (boala Recklinghausen), in functie de severitatea acestuia.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu hipofunctie paratiroidiana:

  • Handicap usor: Spasmofilie (tetanie latenta) simptomatica, aflata sub tratament specific.
  • Handicap mediu: Crize frecvente de tetanie cronica simptomatica, aflata sub tratament corespunzator.
  • Handicap accentuat: Crize acute frecvent de tetatnie cronica, fara raspuns la tratamentul specific administrat.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu hipoparatiroidism primar (tetanie), in functie de severitatea acestuia.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu insuficienta corticosuprarenala cronica primara (boala Addison):

  • Handicap mediu: Forma compensata de boala aflata sub tratament hormonal substitutiv.
  • Handicap accentuat: Insuficienta corticosuprarenaliana cronica decompensata recidivanta; insuficienta corticosuprarenaliana operata unilateral sau bilateral, aflata sub hormonoterapie continua de substitutie.
  • Handicap grav: Insuficienta cortiosuprarenaliana cronica decompensata, fara raspuns la tratament specific; bolnavul este incapabil de autoingrijire si de autoservire.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu insuficienta gonadica:

  • Handicap usor: Boala asimptomatica, compensata prin hormonoterapie de substitutie.
  • Handicap mediu: Boala clinic manifesta, insotita de tulburari de dezvoltare musculara, osteoporoza, tulburari neuropsihice moderate si scaderea capacitatii de realizare a efortului fizic.
  • Handicap accentuat: Boala clinic manifesta insotita de hipotrofie staturala (sub 120 cm), tulburari neuropsihice accentuate, malformatii cardiovasculare si scaderea capacitatii de realizare a efortului fizic.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu insuficienta gonadica primara si insuficienta gonadica prin disgenezii gonadale (sindrom Turner), in functie de severitatea acestora.

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu cancer tiroidian:

  • Handicap accentuat: Cancer tiroidian aflat sub tratament complex (chirurgical si radioizotopic); cancer tiroidian operat, aflat sub tratament continuu, insotit de recidive locale sau complicatii dezechilibrate.
  • Handicap grav: Cancer tiroidian inoperabil; Cancer tiroidian tratat chirurgical si radioizotopic, aflat in stadiul de metastazare.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: cancer tiroidian operat, cu sechele metabolice sau pulmonare, afflate sub tratament continuu; cancer tiroidian inoperabil, aflat in stadiul de diseminare. [1], [2]

Functiile urogenitale

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu diferite afectiuni urogenitale:

  • Handicap usor: Boala cronica de rinichi stadiul I, densitate urinara < 1025, uree sangvina < 50 mg/dl, creatinina sangvina normala.
  • Handicap mediu: Boala cronica de rinichi stadiul II, densitate urinara <=1022, uree sangvina 50-100 mg/dl, creatinina sangvina 1,5-2,5 mg/dl.
  • Handicap accentuat: Boala cronica de rinichi stadiul III sau IV, densitate urinara <=1010, uree sangvina 300-500 mg/dl, creatinina sangvina >6 mg/dl.
  • Handicap grav: Boala cronica de rinichi stadiul V, densitate urinara variabila, uree sangvina <500 mg/dl, creatinina sangvina variabila.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu diferite afectiuni cronice renale, congenitale sau dobandite (malformatii renale, tumori renale benigne sau maligne, hipertensiune arteriala renovasculara, boli renale inflamatorii, boli renale sau pielonefrita pe rinichi unic congenital sau chirrugical), in functie de severitatea acestora. [1], [2]

Functiile sistemului hematologic

Incadrarea in gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu anumite afectiuni hematologice:

  • Handicap usor: Boala aflata in stadiul de remisiune de peste 4 sau 5 ani, hemoleucograma normala.
  • Handicap mediu: Boala aflata in stadiul de remisiune sub 4 sau 5 ani.
  • Handicap accentuat: Boala aflata in stadiul evolutiv, insotita de complicatii, fara raspuns la tratamentul specific administrat; leucemie aflata in stadiul de recadere dupa 3 sau 4 ani.
  • Handicap grav: Boala aflata in stadii avansate de evolutie, cu complicatii ireversibile severe, insotita de imobilizarea bolnavului la pat si pierderea capacitatii de autoservire si autoingrijire.

In cadrul acestor grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora: leucemii acute, leucemia limfoida cronica, leucemia granulocitara cronica, trombocitemia hemoragica, policitemia vera (boala Vaquez), anemiile aplastice si alte tipuri de anemii, sindromul mielo-displazic.

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu diferite afectiuni ale sistemului limfoid:

  • Handicap usor: Forme de boala aflate in remisiune completa.
  • Handicap mediu: Forme de boala aflate in faza de remisiune incompleta.
  • Handicap accentuat: Boala evolutiva aflata in stadiul de acutizare; aparitia complicatiilor viscerale.
  • Handicap grav: Boala aflata in stadiul de diseminare; bolnav casectic, incapabil de autoservire si autoingrijire.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: boala Hodgkin, limfoamele nonHodgkin, macroglobulinemia Waldenstrom si mielomul multiplu. [1], [2]

Functiile osteo-articulare

Incadrarea in gradele de handicap a bolnavilor diagnosticati cu diferite afectiuni osteo-articulare:

  • Handicap mediu: Anchiloza sau redoare unilaterala de umar sau de cot, insotita de tulburari neurologice, anchiloza sau redoare bilaterala de glezna, anchiloza sau redoare unilaterala de genunchi sau de sold, coxartroza unilaterala neoperata, coxartroza operata insotita de complicatii operatorii. Afectarea capacitatii functionale a sistemului osteo-articular, cu limitarea mersului si a gestualitatii.
  • Handicap accentuat: Anchiloza sau redoare bilaterala de umar si de cot, insotita sau nu de tulburari neurologice, redoare bilaterala de genunchi sau de sold, redoare de genunchi asociata anchilozei de sold, coxartroza bilaterala neoperata, coxartroza operata complicata prin decimentarea protezei.
  • Handicap grav: Afectarea bilaterala severa si neoperabila a articulatiilor mari (sold, genunchi), insotite de complicatii postoperatorii, care limiteaza mobilitatea articulara, cu risc crescut de imobilizare totala a bolnavului, acesta nefiind capabil de autoingrijire si autoservire.

In aceste grade de handicap pot fi incadrati bolnavii diagnosticati cu urmatoarele tipuri de afectiuni, in functie de severitatea acestora, astfel: deformari rahitice cu tulburari de postura, afectiuni constitutionale ale oaselor (precum acondrodisplazia), malformatii osoase (precum amielia, sindactilia, etc.), luxatia congenitala de sold insotita de coxartroza secundara, anchiloze ale coatelor si ale genunchilor, anchiloze si redori posttraumatice, congenitale sau in urma osteoartritei tuberculoase, redori stranse de sold sau de genunchi, pseudartroze, colagenoze (precum sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, etc.), hemofilia A si B, artropatia psoriazica, afectiunile articulare degenerative, leziunile structurale osoase induse de corticoterapia indelungata, tumorile osoase benigne si maligne. [1], [2]

Legislatie:

  • Ordinul nr. 762 din 31/08/2007 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
  • HG nr. 430/2008 (actualizata 2017) pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
  • Ordinul nr. 949/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Sursa: romedic

COMMENTS 

Postat la
%b %07, %2018
Postat de
SAVIN
Boli handicap
AM BLEFAROSPASM BILATERAL IN ACTE 6 ANI -NEURO ,DE 17 ANI PRIN OFTALM=ACELASI DIAGNOSTIC OPERATA ,RECIDIVAT,AM DIN SEPT 3 INJ CU XEOMIN LA SP. COLENTINA SPONDILOZA CERVICALA,TORAC ALA??? AU DEVENIT ,ADICA ERAU DIN URMA CU 6 ANI DAR O FORMA USOARA, POT FI INCADRATA CA PERS. CU DIZABILITATI ????
Postat la
%b %05, %2019
Postat de
laura
bicuspidie
Anul trecut am beneficiat de certificat handicap grad accentuat avand ca diagnostic Bicuspidie aortica protezata mecanic Disectie acuta de aorta toracica tip A ( operatie Bentall) Insuficienta cardiaca clasa I In urma revizuiri anul acesta am primit gradul usor cu codurile de boala Q25 (malformatie congenitala a vaselor mari de sange) si I 50 (insuficienta cardiaca)Intreb area mea este Bicuspidia aortica protezata mecanic care este o malformatie congenitala nu se mai incadreaza in grad de handicap codul de boala fiind Q 23 Malformatie congenitala a valvei aortice si mitrale Q23.1 bicuspidie aortica Mentionez ca codul de boala Q23 nu se regaseste in certificatul e handicap doar in documentatia depusa la dosarul de revizuire ??? Multumesc
Postat la
%b %06, %2019
Postat de
Petru
Raspuns
Buna ziua

Aveti dreptul sa contestati decizia de incadrare in termen de 30 de zile de la emiterea certificatului.
Contestatia se depune la DGASPC si va fi solutionata de Comosia Superioara de evaluare.
Postat la
%b %07, %2019
Postat de
laura
Raspuns
Contestatile nu se mai depun la DGASPC Contestarea unui Certificat de incadrare in grad de handicap se face la tribunal sectia CONTENCIOS ADMINISTRATIV in termen de 30 de zile Intrebarea mea era daca aceste diagnosticuri nu mai sunt de incadrare in grad accentuat Multumesc
Postat la
%b %15, %2019
Postat de
Mona si Dan
BICUSPIDIE
Doar Comisia de expertiza medicala si recuparare a capacitatii de munca din cadrul D.G.A.S.P.C din judetul dumeavoastra decide in ce grad de handicap/ dizabilitate va incadrati . Acolo trebuie sa va adresati cu cerere scrisa si actele medicale doveditoare. Comisia emite Certificatul de incadrare in grad de handicap. Si tot ea motiveaza hotararea in acest sens.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează