Prin HG nr. 48/2025 se actualizeaza criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, intrucat anterioarele criterii din HG nr. 1542/2022 nu mai asigura toate solutiile de natura medico-sociala pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta persoanele incadrate sau incadrabile in grad de invaliditate.
!!! Se actualizeaza criteriile pe baza carora se face incadrarea in gradele de invaliditate, deoarece noua Lege a pensiilor (Legea 360/2023) redefineste gradele de invaliditate, astfel incat sa fie posibila desfasurarea unor activitati si obtinerea unor venituri in paralel.
➜ CRITERII SI NORME din 13 februarie 2025 de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, aprobate prin HG nr. 48/2025.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive in sistemul public de pensii, care nu au implinit varsta standard de pensionare prevazuta de lege (anexa nr. 5) si care au capacitatea de munca diminuata, dovedita prin decizie medicala asupra capacitatii de munca, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale.
Astfel, pensia de invaliditate reprezinta o categorie de pensie care nu se acorda definitiv, aceasta fiind conditionata de afectarea temporara a capacitatii de munca a unei persoane.
Prin noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, au fost redefinite gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale si a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activitati, fiind astfel incurajata/ stimulata ramanerea in activitate.
Astfel, potrivit art. 62 alin. (2) din Legea nr. 360/2023, pentru oricare dintre gradele de invaliditate, in functie de diminuarea capacitatii de munca si tipul raportului de munca, capacitatea de munca poate fi considerata pastrata pentru anumite activitati profesionale, de catre medicul expert al asigurarilor sociale, in conditiile art. 64 din aceeasi lege.
Avand in vedere cele de mai sus, rezulta faptul ca incepand cu data intrarii in vigoare a Legil nr. 360/2023, pensionarii de invaliditate de orice grad POT cumula pensia cu venituri din activitati profesionale numai daca medicul expert confirma posibilitatea desfasurarii activitatii profesionale.
Criteriile medicale sunt aplicate pentru evaluarea deficientelor functionale, de regula, la adulti cu varste cuprinse intre 18 si 65 ani, dar pot fi aplicate si in evaluarea deficientelor functionale la copiii cu varsta de peste 16 ani, daca procesele bolii au avut un efect similar asupra adultilor.
Deficienta functionala exprima deterioarea functionala temporara sau permanenta a unui segment, organ sau sistem al corpului ca urmare a unei boli sau a unui traumatism. Deficienta functionala reflecta severitatea conditiilor medicale si gradul in care deficienta diminua capacitatea de munca a unui individ; reflecta limitarile functionale in realizarea activitatilor cotidiene. Pentru deficientele functionale invalidante trebuie sa existe dovezi ca deficitul functional se preconizeaza ca va dura o perioada continua sau de cel putin de 12 luni. Deficienta functionala se coreleaza cu incapacitatea adaptativa si gradul de invaliditate.
In sistemul de evaluare a capacitatii de munca din Romania, severitatea deficientei functionale se apreciaza pe cinci trepte, astfel:
- Fara deficienta functionala, in cazul in care functia se situeaza intre anumite limite, plus minus, fata de media conventionala - limitele largi ale normalului;
- Deficienta functionala usoara cand afectarea este minima dar depaseste anumite limite admisibile dar, in general nu este limitata capacitatea de adaptare la mediul social si profesional (capacitate de munca pastrata);
- Deficienta functionala medie, cand deficitul functional genereaza o incapacitate adaptativa care poate impiedica partial desfasurarea unor activitati legate de munca (capacitate de munca diminuata);
- Deficienta functionala accentuata, cand deficitul functional este semnificativ si prin incapacitatea adaptativa generata impiedica in mai mare masura desfasurarea activitatilor profesionale (capacitate de munca diminuata) si limiteaza partial capacitatea de autoservire;
- Deficienta functionala grava, cand tulburarile functionale sunt atat de severe incat persoana nu isi mai poate asigura autoservirea.
Incapacitatea adaptativa reflecta gradul severitatii deficientei functionale si impactul asupra abilitatilor individului de a efectua activitati cotidiene. Se exprima procentual din capacitatea adaptativa normala in cadrul unui sistem cuantificat. Nu conduce in sine la obtinerea unui beneficiu de asigurari sociale.
Incapacitatea adaptativa se coreleaza cu deficienta functionala si gradul de invaliditate. Incapacitatea adaptativa este generata de deficite functionale diverse. In situatia existentei mai multor afectiuni asociate, pentru a stabili diagnosticul capacitatii de munca se va lua in considerare afectiunea cu incapacitatea adaptativa determinata de deficienta functionala cea mai severa (afectiunea principala), asa incat efectul valorii insumate a multiplelor incapacitati adaptative nu poate depasi valoarea incapacitatii adaptative determinata de afectiunea principala, adica, incapacitatile adaptative nu se sumeaza.
Capacitatea de munca se defineste prin posibilitatea desfasurarii unei activitati organizate, prin care persoana isi asigura intretinerea sa si a familiei. Capacitatea de munca se exprima ca un raport intre posibilitatile biologice individuale (evaluate din punct de vedere medical) si solicitarea profesionala. Este determinata de abilitatile fizice si intelectuale, determinate genetic, si de nivelul de integrare socio- profesionala, care tine de pregatire si de experienta.
Evaluarea capacitatii de munca se realizeaza in cazul bolilor cronice sau a sechelelor unor traumatisme sau accidente stabilizate, dupa parcurgerea etapelor de tratament, inclusiv tratament recuperator, pe baza potentialului functional restant. Pentru bolile care beneficiaza de tratamente standardizate respectiv programe terapeutice speciale in cadrul programelor nationale, evaluarea capacitatii de munca se realizeaza dupa incheierea tratamentului, in functie de rezultate.
Invaliditatea este o notiune medico-juridica care exprima statutul particular al unei persoane asigurate in sistemul public de pensii si este certificata prin decizia medicala asupra capacitatii de munca. Invaliditatea este cuantificata in raport cu posibilitatea desfasurarii activitatilor legate de viata profesionala si/sau cotidiana, astfel (Legea 360/2023, art. 62, alin. 1):
- Invaliditate de gradul I, deficienta functionala grava, capacitate de autoservire pierduta;
- Invaliditate de gradul II, deficienta functionala accentuata, capacitate de autoservire pastrata partial;
- Invaliditate de gradul III, deficienta functionala medie, capacitate de autoservire pastrata;
OBS. Relatia deficienta functionala - incapacitatea adaptativa - capacitatea de munca, respectiv capacitatea de autoservire si gradul de invalidiate (vezi Tabelul I).
Invaliditatea nerevizuibila este conditia invalidanta caracterizata prin diminuarea capacitatii de munca determinata de deficiente functionale permanente - deficiente ale caror nivel de severitate este stabil si ireversibil dupa ce s-a parcurs tratamentul medical, chirurgical si de reabilitare adecvat si maximal.
Invaliditatea revizuibila este conditia invalidanta caracterizata prin diminuarea capacitatii de munca determinata de deficiente functionale temporare - deficiente al caror nivel de severitate este constant pe o perioada de cel putin 12 luni, dar la care tratamentul medical, chirurgical sau de reabilitare adecvat mai poate aduce fluctuatii functionale.
Capacitatea de autoservire este un concept multidimensional care reflecta capacitatea de a actiona in numele sinelui pentru a asigura ingrijirea generala pentru bunastarea fizica si emotionala.
Capacitatea de autoservire in cazul bolilor invalidante presupune in principal posibilitatea efectuarii anumitor activitati prin care se asigura autonomia personala: activitati instrumentale ale vietii (de exemplu, achizitionarea celor necesare, pregatirea hranei, efectuarea treburilor casnice, sarcini casnice, ingrijirea obiectelor de uz casnic,etc.), activitati legate de ingrijiri de baza: hranitul, igiena personala, imbracat- dezbracat, igiena eliminarilor, transfer si mobilizare.
Afectiunile invalidante afecteaza capacitatea de autoservire si impun comportamente noi privind limitarea activitatilor de baza si ale activitatilor instrumentale ale vietii, specifice conditiei medicale (de exemplu, invaliditatea determinata de bolile mintale grave se confrunta cu limitari ale capacitatii de autoservire in ceea ce priveste activitatile instrumentale ale vietii - gestionarea banilor).
Capacitatea de autoservire se cosidera pastrata in cazul in care persoana poate realiza toate activitatile legate de autoservire pe baza resurselor proprii (abilitati, cunostinte, capacitate de efort fizic corespunzatoare).
Capacitatea de autoservire se cosidera pastrata partial in cazul in care este necesar sprijinul adecvat pentru ingrijire din partea furnizorilor de servicii medicale (investigatii, diagnostic, tratament).
Capacitatea de autoservire se considera pierduta in cazul in care este necesar sprijinul din partea altei persoane pentru realizarea tuturor activitatilor legate de autoservire care depasesc nivelul resurselor personale (activitati de baza ale vietii, activitati instrumentale ale vietii).
Tabelul I. Relatia deficienta functionala - incapacitatea adaptativa - capacitatea de munca, respectiv capacitatea de autoservire si gradul de invalidiate
Conditiile de sanatate reprezinta un termen generic care desemneaza afectiunile, tulburarile, leziunile sau traumatismele. Sunt codificate cu ajutorul clasificarii CIM-10.
Functionarea este un termen generic pentru functiile organismului, structurile corpului, activitati si participare. El denota aspectele pozitive ale interactiunii dintre individ (care are o problema de sanatate) si factorii contextuali in care se regaseste (factori de mediu si contextuali).
Limitarile activitatii sunt dificultati pe care o persoana le poate intampina in executarea unor sarcini sau actiuni legate de activitatea profesionala.
Restrictiile de participare sunt definite ca probleme pe care o persoana le poate intampina prin implicarea intr-o activitate profesionala specifica.
Relatia dintre deficienta functionala si limitarile de activitate/ restrictiile de participare generate
Fara deficienta functionala
- Fara limitarea activitatilor.
- Pot fi efectuate activitati profesionale organizate, zilnice, cu implicare in toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent si in echipa.
- Fara restrictii de participare la viata sociala.
Necesita servicii de sanatate pentru tratament si de prevenire a unor posibile complicatii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, consiliere vocationala si de angajare in munca.
Deficienta functionala usoara
- Fara limitarea activitatilor sau limitare usoara: pot fi efectuate activitati fizice cu consum energetic de pana la 7 METs, activitate profesionala posibila, cu exceptia muncilor grele - foarte grele (Tabel 3).
- Fara restrictii de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament si de prevenire a unor posibile complicatii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, consiliere vocationala si de angajare in munca.
Deficienta functionala medie
- Limitarea moderata a activitatilor fizice: pot fi efectuate activitati fizice si profesionale cu consum energetic <5 METs, vor fi evitate varfurile de activitate pe parcursul carora apar perioade scurte de crestere a consumului de oxigen (efort intens, rapid) (Tabel 3).
- Fara restrictii sau restrictii usoare de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament curativ si prevenirea complicatiilor. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, de consiliere vocationala si de angajare in munca.
Deficienta functionala accentuata
- Limitarea moderata/ severa a activitatilor: pot fi efectuate activitati fizice cu consum energetic <3 METs, se pot desfasura activitati profesionale doar in conditii speciale;
- Restrictii moderate/ severe de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament curativ si al complicatiilor, servicii de ingrijire si reabilitare pe termen lung.
- Pot fi necesare si unele servicii de suport social.
Deficienta functionala grava
- Restrictii complete de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament, eventual furnizarea de tehnologii ajutatoare si a altor echipamente adaptate.
- Pot fi necesare servicii de asistenta sociala pentru activitatile instrumentale ale vietii cotidiene, eventual de ingrijire personala pentru activitatile de baza.
Dreptul la munca pentru pensionarii de invaliditate
Persoanele cu capacitate de munca diminuata incadrate in gradele de invaliditate I, II sau Ill, pot desfasura activitati profesionale, doar in conditiile speciale, acestea fiind definite in Criteriile Medicale de evaluare a capacitatii de munca.
Conditii speciale - conditii ce presupun activitati cu solicitari energetice mici/ medii, conditii de microclimat corespunzatoare, mecanisme functionale compensatorii ale restantului morfo-functional: proteze, orteze, dispozitive de autoservire, profesionalizare speciala, adaptarea locului de munca, mijloace de locomotie adaptate, raport de munca/ de serviciu conform Codului muncii si Codului administrativ, asa incat, restantul morfo-functional in situatia deficientelor functionale invalidante poate fi suficient pentru a sustine capacitatea de munca pentru anumite tipuri si conditii.
Pensionarii de invaliditate gradul I, II, III, precum si pensionarii cu pensie de urmas, incadrati intr-un grad de invaliditate I, II, III, pot cumula pensia de invaliditate cu salariul, fara a fi nevoiti sa faca alte demersuri legale, in conditiile in care au o decizie medicala asupra capacitatii de munca valabila.
Pensionarii de invaliditate gradul I, II, III, precum si pensionarii cu pensie de urmas, incadrati intr-un grad de invaliditate gradul I, II, III care au suspendata pensia de invaliditate, intrucat sunt salariati, pot face cerere de reluare a pensiei, in conditiile in care au o decizie medicala asupra capacitatii de munca valabila.
Incepand cu luna ianuarie 2025, angajatorii care au cel putin 50 de angajati trebuie sa raporteze catre ANOFM, posturile vacante adecvate ocuparii de catre persoanele cu dizabilitati.
➜ Ordinul comun nr. 28/11/2025 ANPDPD_ANOFM - LINK