Criteriile de evaluare a deficientei functionale si a incapacitatii adaptative, determinate de afectari variate ale functiilor si structurilor organismului, constituie un sistem de referinta standardizat, structurat intr-un mod care sa ofere medicilor experti ai asigurarilor sociale o modalitate obiectiva si reproductibila de analiza a cazurilor.
Criteriile de evaluare clinica si functionala a afectarilor (respectiv, stabilirea deficientei functionale) se bazeaza pe definitii, scale si metode de diagnostic standardizate, aplicate la nivel international. Pentru evaluarea nivelului de functionare corespunzator fiecarei stari de sanatate descrise, sunt utilizate definitiile si clasificarile CIF (Clasificari Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii).
!!! Se actualizeaza criteriile pe baza carora se face incadrarea in gradele de invaliditate, deoarece noua Lege a pensiilor (Legea 360/2023) redefineste gradele de invaliditate, astfel incat sa fie posibila desfasurarea unor activitati si obtinerea unor venituri in paralel.
Deficienta functionala exprima deterioarea functionala temporara sau permanenta a unui segment, organ sau sistem al corpului ca urmare a unei boli sau a unui traumatism. Deficienta functionala reflecta severitatea conditiilor medicale si gradul in care deficienta diminua capacitatea de munca a unui individ; reflecta limitarile functionale in realizarea activitatilor cotidiene. Pentru deficientele functionale invalidante trebuie sa existe dovezi ca deficitul functional se preconizeaza ca va dura o perioada continua sau de cel putin de 12 luni. Deficienta functionala se coreleaza cu incapacitatea adaptativa si gradul de invaliditate.
In sistemul de evaluare a capacitatii de munca din Romania, severitatea deficientei functionale se apreciaza pe cinci trepte, astfel:
- fara deficienta functionala, in cazul in care functia se situeaza intre anumite limite, plus minus, fata de media conventionala - limitele largi ale normalului;
- deficienta functionala usoara cand afectarea este minima dar depaseste anumite limite admisibile dar, in general nu este limitata capacitatea de adaptare la mediul social si profesional (capacitate de munca pastrata);
- deficienta functionala medie, cand deficitul functional genereaza o incapacitate adaptativa care poate impiedica partial desfasurarea unor activitati legate de munca (capacitate de munca diminuata);
- deficienta functionala accentuata, cand deficitul functional este semnificativ si prin incapacitatea adaptativa generata impiedica in mai mare masura desfasurarea activitatilor profesionale (capacitate de munca diminuata) si limiteaza partial capacitatea de autoservire;
- deficienta functionala grava, cand tulburarile functionale sunt atat de severe incat persoana nu isi mai poate asigura autoservirea.
Incapacitatea adaptativa reflecta gradul severitatii deficientei functionale si impactul asupra abilitatilor individului de a efectua activitati cotidiene. Se exprima procentual din capacitatea adaptativa normala in cadrul unui sistem cuantificat. Nu conduce in sine la obtinerea unui beneficiu de asigurari sociale.
Incapacitatea adaptativa se coreleaza cu deficienta functionala si gradul de invaliditate. Incapacitatea adaptativa este generata de deficite functionale diverse. In situatia existentei mai multor afectiuni asociate, pentru a stabili diagnosticul capacitatii de munca se va lua in considerare afectiunea cu incapacitatea adaptativa determinata de deficienta functionala cea mai severa (afectiunea principala), asa incat efectul valorii insumate a multiplelor incapacitati adaptative nu poate depasi valoarea incapacitatii adaptative determinata de afectiunea principala, adica, incapacitatile adaptative nu se sumeaza.
Capacitatea de munca se defineste prin posibilitatea desfasurarii unei activitati organizate, prin care persoana isi asigura intretinerea sa si a familiei. Capacitatea de munca se exprima ca un raport intre posibilitatile biologice individuale (evaluate din punct de vedere medical) si solicitarea profesionala. Este determinata de abilitatile fizice si intelectuale, determinate genetic, si de nivelul de integrare socio- profesionala, care tine de pregatire si de experienta.
Evaluarea capacitatii de munca se realizeaza in cazul bolilor cronice sau a sechelelor unor traumatisme sau accidente stabilizate, dupa parcurgerea etapelor de tratament, inclusiv tratament recuperator, pe baza potentialului functional restant. Pentru bolile care beneficiaza de tratamente standardizate respectiv programe terapeutice speciale in cadrul programelor nationale, evaluarea capacitatii de munca se realizeaza dupa incheierea tratamentului, in functie de rezultate.
Invaliditatea este o notiune medico-juridica care exprima statutul particular al unei persoane asigurate in sistemul public de pensii si este certificata prin decizia medicala asupra capacitatii de munca. Invaliditatea este cuantificata in raport cu posibilitatea desfasurarii activitatilor legate de viata profesionala si/sau cotidiana, astfel (Legea 360/2023, art. 62, alin. 1):
- invaliditate de gradul I, deficienta functionala grava, capacitate de autoservire pierduta;
- invaliditate de gradul II, deficienta functionala accentuata, capacitate de autoservire pastrata partial;
- invaliditate de gradul III, deficienta functionala medie, capacitate de autoservire pastrata;
OBS. Relatia deficienta functionala - incapacitatea adaptativa - capacitatea de munca, respectiv capacitatea de autoservire si gradul de invalidiate (vezi Tabelul I).
Invaliditatea nerevizuibila este conditia invalidanta caracterizata prin diminuarea capacitatii de munca determinata de deficiente functionale permanente - deficiente ale caror nivel de severitate este stabil si ireversibil dupa ce s-a parcurs tratamentul medical, chirurgical si de reabilitare adecvat si maximal.
Invaliditatea revizuibila este conditia invalidanta caracterizata prin diminuarea capacitatii de munca determinata de deficiente functionale temporare - deficiente al caror nivel de severitate este constant pe o perioada de cel putin 12 luni, dar la care tratamentul medical, chirurgical sau de reabilitare adecvat mai poate aduce fluctuatii functionale.
Capacitatea de autoservire este un concept multidimensional care reflecta capacitatea de a actiona in numele sinelui pentru a asigura ingrijirea generala pentru bunastarea fizica si emotionala.
Capacitatea de autoservire in cazul bolilor invalidante presupune in principal posibilitatea efectuarii anumitor activitati prin care se asigura autonomia personala: activitati instrumentale ale vietii (de exemplu, achizitionarea celor necesare, pregatirea hranei, efectuarea treburilor casnice, sarcini casnice, ingrijirea obiectelor de uz casnic,etc.), activitati legate de ingrijiri de baza: hranitul, igiena personala, imbracat- dezbracat, igiena eliminarilor, transfer si mobilizare.
Afectiunile invalidante afecteaza capacitatea de autoservire si impun comportamente noi privind limitarea activitatilor de baza si ale activitatilor instrumentale ale vietii, specifice conditiei medicale (de exemplu, invaliditatea determinata de bolile mintale grave se confrunta cu limitari ale capacitatii de autoservire in ceea ce priveste activitatile instrumentale ale vietii – gestionarea banilor).
Capacitatea de autoservire se cosidera pastrata in cazul in care persoana poate realiza toate activitatile legate de autoservire pe baza resurselor proprii (abilitati, cunostinte, capacitate de efort fizic corespunzatoare).
Capacitatea de autoservire se cosidera pastrata partial in cazul in care este necesar sprijinul adecvat pentru ingrijire din partea furnizorilor de servicii medicale (investigatii, diagnostic, tratament).
Capacitatea de autoservire se considera pierduta in cazul in care este necesar sprijinul din partea altei persoane pentru realizarea tuturor activitatilor legate de autoservire care depasesc nivelul resurselor personale (activitati de baza ale vietii, activitati instrumentale ale vietii).
Tabelul I. Relatia deficienta functionala - incapacitatea adaptativa - capacitatea de munca, respectiv capacitatea de autoservire si gradul de invalidiate
Deficienta functionala |
Incapacitate adaptativa |
Capacitate de munca |
Capacitate de autoservire |
Grad de invaliditate |
Fara |
0-19 % |
Pastrata |
Pastrata |
Nu se incadreaza |
Usoara |
20-49% |
Pastrata |
Pastrata |
Nu se incadreaza |
Medie |
50-69% |
Diminuata |
Pastrata |
Gradul III |
Accentuata |
70-89% |
Diminuata |
Pastrata partial |
Gradul II |
Grava |
90-100% |
Diminuata |
Pierduta |
Gradul I |
Conditiile de sanatate reprezinta un termen generic care desemneaza afectiunile, tulburarile, leziunile sau traumatismele. Sunt codificate cu ajutorul clasificarii CIM- 10.
Functionarea este un termen generic pentru functiile organismului, structurile corpului, activitati si participare. El denota aspectele pozitive ale interactiunii dintre individ (care are o problema de sanatate) si factorii contextuali in care se regaseste (factori de mediu si contextuali).
Limitarile activitatii sunt dificultati pe care o persoana le poate intampina in executarea unor sarcini sau actiuni legate de activitatea profesionala.
Restrictiile de participare sunt definite ca probleme pe care o persoana le poate intampina prin implicarea intr-o activitate profesionala specifica.
Tabel II. Relatia deficienta functionala - limitarea activitatii/ restrictiile de participare
Deficienta functionala |
Limitari de activitate |
Restrictii de participare |
Fara deficienta functionala |
Fara limitarea activitatilor. Pot fi efectuate activitati profesionale organizate, zilnice, cu implicare in toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent si in echipa. |
Fara restrictii de participare la viata sociala. Necesita servicii de sanatate pentru tratament si de investigare a unor posibile recidive. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, consiliere vocationala si de angajare in munca. |
Deficienta functionala usoara |
Fara limitare sau limitarea usoara a activitatilor. Pot fi efectuate activitati profesionale organizate, zilnice, cu implicare in toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent si in echipa. |
Fara restrictii de participare la viata sociala. Necesita servicii de sanatate pentru tratament si prevenirea unor posibile complicatii si recidive. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, consiliere vocationala si de angajare in munca. |
Deficienta functionala medie |
Limitarea moderata a activitatilor fizice. Pot fi efectuate activitati profesionale organizate, zilnice, cu implicare in unele aspectele ale muncii, cu finalizarea acestora, independent si in echipa, daca acestea presupun solicitari energetice cel mult medii si daca se desfasoara in mediu fara noxe, si in conditii corespunzatoare de microclimat. In unele cazuri activitatea profesionala se poate desfasura doar in conditii speciale* |
Fara restrictii sau restrictii usoare de participare la viata sociala. Necesita servicii de sanatate pentru tratament curativ si recuperator. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, de consiliere vocationala si de angajare in munca. |
Deficienta functionala accentuata |
Limitarea moderata/ severa a activitatilor. Pot fi efectuate activitati fizice usoare/ sedentare. In unele cazuri activitatea profesionala se poate desfasura doar in conditii speciale* |
Restrictii moderate de participare la viata sociala. Necesita servicii de sanatate pentru tratament curativ si al complicatiilor,servicii de ingrijire si reabilitare pe termen lung. Pot fi necesare si unele servicii generale de suport social. |
Deficienta functionala grava |
Limitarea severa a activitatilor Capacitatea de autoservire este pierduta. In unele cazuri activitatea profesionala se poate desfasura doar in conditii speciale* |
Restrictii complete de participare la viata sociala. Necesita servicii de sanatate pentru tratament, eventual furnizarea de tehnologii ajutatoare si a altor echipamente adaptate. Pot fi necesare servicii de asistenta sociala pentru activitatile instrumentale ale vietii cotidiene, eventual de ingrijire personala pentru activitatile de baza. |
*conditii speciale - conditii ce presupun activitati cu solicitari energetice mici/ medii, conditii de microclimat corespunzatoare, mecanisme functionale compensatorii ale restantului morfo- functional: proteze, orteze, dispozitive de autoservire, profesionalizare speciala, adaptarea locului de munca, mijloace de locomotie adaptate, raport de munca/ de serviciu conform Codului muncii si Codului administrativ, asa incat, restantul morfo-functional in situatia deficientelor functionale invalidante poate fi suficient pentru a sustine capacitatea de munca pentru anumite tipuri si conditii de munca.
Nota. Limitarile activitatii si restrictiile de participare la viata sociala nu sunt cuantificabile in cadrul unui sistem standardizat, nu conduc in sine la obtinerea unui beneficiu de asigurari sociale ci sunt elemente cu valoare orientativa privind stabilirea incapacitatii adaptative.
Relatia dintre deficienta functionala si limitarile de activitate/ restrictiile de participare generate
Fara deficienta functionala
- Fara limitarea activitatilor.
- Pot fi efectuate activitati profesionale organizate, zilnice, cu implicare in toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent si in echipa.
- Fara restrictii de participare la viata sociala.
Necesita servicii de sanatate pentru tratament si de prevenire a unor posibile complicatii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, consiliere vocationala si de angajare in munca.
Deficienta functionala usoara
- Fara limitarea activitatilor sau limitare usoara: pot fi efectuate activitati fizice cu consum energetic de pana la 7 METs, activitate profesionala posibila, cu exceptia muncilor grele - foarte grele (Tabel 3).
- Fara restrictii de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament si de prevenire a unor posibile complicatii sau recidive. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, consiliere vocationala si de angajare in munca.
Deficienta functionala medie
- Limitarea moderata a activitatilor fizice: pot fi efectuate activitati fizice si profesionale cu consum energetic <5 METs, vor fi evitate varfurile de activitate pe parcursul carora apar perioade scurte de crestere a consumului de oxigen (efort intens, rapid) (Tabel 3).
- Fara restrictii sau restrictii usoare de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament curativ si prevenirea complicatiilor. Pot fi necesare servicii de educatie si formare, de consiliere vocationala si de angajare in munca.
Deficienta functionala accentuata
- Limitarea moderata/ severa a activitatilor: pot fi efectuate activitati fizice cu consum energetic <3 METs, se pot desfasura activitati profesionale doar in conditii speciale;
- Restrictii moderate/ severe de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament curativ si al complicatiilor, servicii de ingrijire si reabilitare pe termen lung.
- Pot fi necesare si unele servicii de suport social.
Deficienta functionala grava
- Restrictii complete de participare la viata sociala.
- Necesita servicii de sanatate pentru tratament, eventual furnizarea de tehnologii ajutatoare si a altor echipamente adaptate.
- Pot fi necesare servicii de asistenta sociala pentru activitatile instrumentale ale vietii cotidiene, eventual de ingrijire personala pentru activitatile de baza.
Tabel 3. Clasificarea muncii dupa cerintele energetice
|
Clasificarea activitatilor fizice in functie de consumul energetic
Clasificarea activitatilor fizice legate de munca profesionala in functie de consumul de energie estimat se bazeaza pe datele preluate din Compendiul activitatilor fizice (Compendium of Phyiycal Activities) elaborat de catre Colegiul American de Medicina Sportiva (American College of Sports Medicine) in anul 1983.
Compendiul a fost publicat pentru prima data in 1993 si de atunci a fost revizuit si actualizat in repetate randuri (2000, 2011, 2020), procesul fiind reluat pe masura acumularii dovezilor stiintifice. Scopul principal al Compendiului a fost elaborarea unui sistem standardizat de clasificare a activitatilor fizice pe baza consumului energetic si de a pune la dispozitia cercetatorilor date care sa asigure consistenta si validitatea studiilor.
Compendiul cuprinde un sistem de codificare pe cinci categorii si tipuri de activitati fizice asociat cu valoarea consumului energetic masurat in echivalenti metabolici (MET). Prin datele oferite, Compendiul este deopotriva un instrument util pentru practicieni din diverse domenii care ajuta la evaluarea activitatilor fizice curente sau pentru recomandarea nivelului de efort corespunzator.
Activitatile fizice codificate si cuantificate in Compendiu sunt clasificate in mai multe categorii, astfel: activitati casnice, activitati profesionale, activitati de timp liber, antrenament fizic de intretinere/ conditionare, activitati sportive.
Redam in Tabelul 4 exemple de activitati profesionale grupate sistematic pe tipuri si consum energetic corespunator. Pe baza datelor oferite se pot face recomandari adecvate privind intensitatea si durata efortului profesional.
Tabel 4.
Activitati sedentare (1,0-1,5 METs)
Tip activitate |
Descriere |
METs |
Observatii |
Munca de birou, operator computer |
|
1,5 |
Se vor avea in vedere si alte tipuri de solicitari (senzoriala, neuropsihica,etc) |
Relatii cu publicul |
Telefon, ghiseu, receptie |
1,5 |
Se vor avea in vedere si alte tipuri de solicitari (senzoriala, neuropsihica,etc) |
Laborator |
Manipulare a unor instrumente mici care permit pozitia sezanda |
1,5 |
Se vor avea in vedere si alte tipuri de solicitari (senzoriala, neuropsihica, etc) sau expunerea la noxe |
Ceasornicarie |
Reparatii/ asamblare piese mici |
1,5 |
|
Ordine publica |
Deplasare cu automobile sau scuter |
1,3 |
Se vor avea in vedere si alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Muncitor agricol |
Actionare de dispozitive care permit pozitia sedentara (ex.masina de muls) |
1,5 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale ale locului de munca |
Activitati usoare (1,6-2,9 METs)
*Pot implica pozitie ortostatica pe durate scurte si/sau deplasari posturale cu viteza mica.
Tip activitate |
Descriere |
METs |
Observatii |
Brutarie, patiserie |
Supraveghere dispozitive automate, sortare produse, ambalare |
2,5 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale ale locului de munca, expunerea la noxe |
Legatorie carti |
|
2,3 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale ale locului de munca, expunerea la noxe |
Dirijarea traficului |
|
2 |
Se vor avea in vedere si alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Curatenie, ingrijire |
Camerista, nursing (ex.aranjarea patului) |
2 |
|
Curatenie, ingrijire |
Sters praf, aspirat suprafete mici, curatenie grup sanitar |
2,5 |
|
Agricultura |
Condus utilaje agricole, irigatii, supraveghere animale, |
2,5 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale ale locului de munca, expunerea la noxe |
Industrie |
Supraveghere utilaje mari, manipulare macarale, intretinere echipamente |
2,5 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Ordine publica |
|
2,5 |
|
Cizmarie |
|
2,5 |
|
Barman, vanzator |
|
2,5 |
|
Croitorie |
Manual, utilizare masina de cusut |
2,5 |
|
Deplasare posturala cu viteza mica |
2,5 |
Activitati moderate (3-5,9 METs)
Tip activitate |
Descriere |
METs |
Observatii |
Activitati industriale |
Sudura, strungarie, asamblare piese, reparatii auto, stocare marfuri ambalate pentru transport, strungarie |
3 |
Pozitie ortostaica, cu sau fara deplasare posturala*, ocazional ridicare si purtare de greutati (mici) |
Deplasare cu purtare de greutati |
Viteza de 3-4 km/ora, eventual cu purtare de greutati de pana la 10-11 kg |
3 |
Poate fi deplasare spre/ de la locul de munca sau in timpul activitatii |
Intretinerea locului de munca |
Asezarea in ordine a uneltelor, curatenie de rutina |
3 |
|
Ingrijire pacienti |
Igiena personala |
3 |
|
Domeniul artistic |
Actori de teatru, activitati diverse in backstage |
3 |
|
Activitati industriale |
Dulgherie, instalatii sanitare |
3,5 |
|
Ingrijire |
Aspirator, sters praf, spalat podele (suprafete mici), lustruit podea, alte activitati menajere |
3,5 |
|
Activitati industriale |
Asamblare de piese in ritm rapid, ridicare de greutati (5-10 kg) |
3,5 |
In pozitie ortostatica, dar intermitent! |
Deplasare fara purtare de greutati |
Viteza de 5-6 km/h |
3,5 |
Poate fi deplasare spre/ de la locul de munca sau in timpul activitatii |
Lacatuserie |
|
3,5 |
|
Brutarie |
Activitati diverse |
4 |
|
Zidarie de exterior sau interior, vopsit |
|
4 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Agricultura |
Hranit, adapat animale mici |
4 |
|
Munca forestiera si de gradina |
Plantat plante mici, plivit, etc. |
4 |
|
Activitati industriale |
Infiletare - gaurire |
4 |
|
Ridicare si purtare de greutati |
Ritmic, continuu |
4 |
|
Agricultura |
Hranit, adapat animale, carat apa, livada |
4,5 |
Pozitie ortostatica, cu sau fara deplasare posturala*, ocazional ridicare si purtare de greutati |
Forestier |
Taiat cu fierastrau electric |
4,5 |
|
Blanarie |
|
4,5 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe |
Ingrijire pacienti |
Maseur |
4,5 |
|
Forestier |
Taiat lemne, sapat |
5 |
|
Industrie |
Presa pentru gaurire, industria metalurgica |
5 |
|
Deplasare cu purtare de greutati |
Include ortostatism prelungit, coboratul scarilor, purtare de greutati de 10-20 kg |
5 | |
Industrie |
Industrie metalurgica, turnare, forjare | 5,5 | |
Agricultura |
Treierat, vanturat cereale in silozuri | 5,5 | Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe |
Constructii |
Constructii exterioare, renovari | 5,5 | Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Activitati grele (> 6 METs)
Tip activitate |
Descriere |
METs |
Observatii |
Santiere constructii, Constructii de drumuri |
Condus utilaje grele, indepartarea deseurilor, ciocan pneumatic, freza de mare putere, turnare ciment |
6 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Minerit |
Activitati generale |
6 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Forestier |
Plantare manuala |
6 |
|
Agricultura |
Ingrijitor cai, vanturat cereale (> 5kg/min ) |
6 |
|
Minerit |
Foraj, contraforti |
6,5 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Transport marfa |
Condus camion, incarcare - descarcare camion |
6,5 |
|
Deplasare cu sau fara purtare de greutati |
Inclusiv coborarea scarilor, 25-30 kg. |
6,5 |
|
Minerit |
Incarcare vagoneti cu lopata |
7 |
|
Forestier |
Fierastrau de mana |
7 |
|
Deplasat, carat mobilier |
Mutat, impins obiecte grele 30-40 kg |
7,5 |
|
Munci necalificate |
Carat greutati mari, urcat scari cu greutati 10-20 kg |
8 |
|
Agricultura |
Adunatul fanului, curatarea hambarelor, cresterea pasarilor |
8 |
|
Pompier |
Deplasarea pompelor si furtunelor de apa pe sol |
8 |
|
Forestier |
Doborarea copacilor, sapat |
8 |
|
Industria metalurgica |
Forjare, laminare |
8,5 |
|
Sapat santuri |
8,5 |
Activitati foarte grele (>9METs)
Tip activitate |
Descriere |
METs |
Observatii |
Pompieri |
Catarat, salvat/ carat persoane |
11-12 |
Se vor avea in vedere conditiile ambientale, expunerea la noxe, alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Forestier |
Carat busteni |
11 |
|
Scufundatori profesionisti |
|
12 |
Se vor avea in vedere alte tipuri de solicitari si riscul profesional |
Pensia de invalidate - Cumul
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive in sistemul public de pensii, care nu au implinit varsta standard de pensionare si care au capacitatea de munca diminuata din cauza accidentelor de munca si bolilor profesionale, constatate conform legii, sau altor boli si accidente care nu au legatura cu munca.
Pensia de invaliditate sau pensia de boala se poate acorda in cazul afectiunilor care reduc la cel putin jumatate capacitatea de munca a unei persoane. Pentru a fi pensionat pe caz de boala, solicitantul, indiferent daca este barbat sau femeie, trebuie sa fi cotizat la stat cel putin 15 ani, atat in ceea ce priveste contributia la pensie cat si contributia la asigurarile sociale de sanatate. In cazul in care persoanele care nu indeplinesc criteriul legat de vechimea minima (1 luna), cazurile sunt evaluate fiecare in parte pentru a se stabili daca solicitantul primeste incadrarea la pensionare pe caz de boala si remuneratia specifica aferenta.
In sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datoreaza contributii de asigurari sociale, potrivit Codului fiscal, precum si persoanele care desfasoara activitate in calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, si care datoreaza contributia de asigurari sociale, indiferent de nivelul acestora.
Aptitudinea in munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.
Prin urmare, medicul specialist de medicina muncii, in baza fisei de solicitare a examenului medical la angajare, fisei de identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical si a examenelor medicale efectuate, completeaza adeverinta de medicina muncii cu concluzia examenului medical la angajare:
- Apt;
- Apt conditionat;
- Inapt temporar;
- Inapt pentru locul de munca respectiv.
In vederea obtinerii unei fise de aptitudini, medicul de medicina muncii ii poate solicita medicului de familie o adeverinta sau scrisoare medicala care sa ateste starea de sanatate a viitorului angajat, cu scopul de a se informa in privinta bolilor cu care se afla in evidenta pacientul, precum si tratamentul curent.
Ulterior, medicul de medicina muncii si medicul de familie al angajatului se vor informa reciproc si operativ cu privire la aparitia unor modificari in starea de sanatate a angajatului.
Adeverinta de medicina muncii, care finalizeaza examenul medical la angajarea in munca, se completeaza numai de catre medicul de medicina muncii, in doua exemplare: unul pentru angajator si celalalt pentru angajat. De asemenea, angajatii au acces, la cerere, la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate.
Conform legislatiei din Romania, adeverinta de medicina muncii este obligatorie pentru validarea unui contract de munca. Fara acest document, contractul este considerat nul de drept, ceea ce inseamna ca este invalid din momentul incheierii lui.
- Ordinul nr. 1104/2024 pentru aprobarea formularelor-tip utilizate in activitatea de expertiza medicala a capacitatii de munca
In concluzie, Legea 360/2023 stabileste, la articolul 105, posibilitatea de a cumula pensia cu alte venituri pentru care se datoreaza obligatoriu contributii de asigurari sociale de sanatate (CASS), conform Codului fiscal.
Sursa: MMSS