Persoanele cu dizabilitati reprezinta cea mai mare minoritate din Romania, cu cea mai mare rata de crestere, potrivit "Ghidului pentru angajatori".

Lipsa de informare in randul companiilor cu privire la angajarea persoanelor cu dizabilitati, dar si insuficienta demersurilor comunitare de integrare prin munca a acestor persoane, conduc la perpetuarea prejudecatilor si a situatiilor in care persoanele cu dizabilitati sunt discriminate.

O astfel de prejudecata este aceea de a presupune ca o persoana cu dizabilitati nu poate sa execute anumite sarcini sau contribuie la scaderea productivitatii si a profitului unei companii. Realitatea vine sa contrazica aceste prejudecati: o persoana cu dizabilitati poate sa contribuie semnificativ si pe termen lung la cresterea productivitatii si a profitului companiilor.

Printre persoanele cu dizabilitati exista multi potentiali angajati de valoare, care ar putea sa reduca din deficitul de talente sau sa ocupe posturile neacoperite din cauza numarului mic de specialisti din anumite domenii. In Europa, tendinta companiilor de a lua in considerare si persoanele cu dizabilitati atunci cand fac recrutari nu mai reprezinta o noutate, insa situatia nu este la fel de roz si in tara noastra.

Aspectele legate de raportul de munca al persoanelor cu dizabilitati sunt reglate, in Romania, prin intermediul Legii nr. 448/2006 (actualizata 2016), lege care prevede protectia drepturilor persoanelor cu handicap. In cuprinsul legii sunt reglementate atat drepturile specifice persoanelor cu handicap, cat si obligatiile ce revin angajatorilor in acest sens, avand in vedere obligatii sociale in general, dar si obligatii specifice in cadrul unui raport juridic ce presupune ca salariat o persoana cu dizabilitati.

"Punctul de pornire al acestei legi ar trebui sa fie principiul egalitatii, principiu ce presupune conferirea aceluiasi regim juridic in relatia de munca, indiferent de faptul ca o persoana are sau nu un handicap. Mai mult decat atat, avand in vedere aspectele sociale pe care le implica aceasta problema, in cazul persoanelor cu handicap se poate vorbi despre o discriminare pozitiva ce functioneaza in favoarea persoanelor cu dizabilitati. Asa se explica conferirea in favoarea acestor a unor drepturi suplimentare", spune Magda Volonciu, doctor in Dreptul Muncii si avocat.

Legea nr. 448/2006 stabileste in sarcina oricarui angajator, ca principiu, obligatia de a angaja persoane cu handicap, in masura in care numarul total de salariati este mai mare de 50. Angajatorul in cauza trebuie sa angajeze un numar de salariati cu handicap care sa reprezinte cel putin 4% din numarul total de salariati. In masura in care aceasta obligatie nu este indeplinita, pentru fiecare salariat - persoana cu handicap in minus neangajata, angajatorul respectiv va plati lunar la bugetul statului o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara.

Exista si posibilitatea ca angajatorul respectiv, in loc sa efectueze o astfel de plata catre bugetul statului, sa procure de la unitati protejate (unitati cu sau fara personalitate juridica in care isi desfasoara activitatea persoane cu handicap si in cadrul carora cel putin 75% din profit este reinvestit pentru persoanele cu handicap) servicii si produse realizate de catre persoanele cu dizabilitati in valoare egala cu "taxa" pe care ar fi trebuit sa o plateasca catre stat.

Ce sunt unitatile protejate?

Sunt considerate unitati protejate:

• operatorii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de proprietate si organizare, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu dizabilitati incadrate cu contract individual de munca;
• sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu dizabilitati incadrate si salarizate;
• persoana fizica cu handicap autorizata potrivit legii sa desfasoare activitati economice independente, inclusiv asociatia familiala care are in componenta o persoana cu handicap. Sunt incluse aici si persoanele fizice cu handicap autorizate in baza unor legi speciale, care isi desfasoara activitatea atat individual, cat si in una dintre formele de organizare ale profesiei.

La randul lor, salariatii cu dizabilitati pot presta activitatea in baza unui contract individual de munca ce presupune munca la domiciliu, caz in care transportul tuturor materiilor prime si a produselor finite de la angajator la locul de munca al salariatului (domiciliul acestuia) este asigurat de angajator, in cadrul unitatilor protejate, sau ca salariati protejati.

Practic, salariatul in cauza beneficiaza de drepturi specifice in cadrul contractului sau de munca astfel:

• un preaviz la concedierea pentru motive ce nu tin de persoana salariatului a carui durata nu poate fi mai mica de 30 zile lucratoare (conform legii, preavizul la concediere, in mod normal este de 15 zile lucratoare, conform Contractului colectiv de munca unic la nivel national perioada de preaviz fiind de 20 de zile lucratoare);
• o perioada de proba la angajare a carei durata nu poate fi mai mica de 45 zile lucratoare (in conditiile in care, de regula, perioada de proba este de 30 zile calendaristice);
• perioada de adaptare la angajarea in munca;
• scutire la plata impozitului pe venit;
• posibilitatea unui program de lucru redus (sub 8 ore/zi);
• consiliere pe toata durata de derulare a contractului individual de munca din partea personalului specializat in medicina muncii;
• cursuri de pregatire profesionala.

Legea in cauza reglementeaza si faptul ca o persoana cu dizabilitati care se incadreaza in munca nu-si pierde indemnizatia lunara si nici bugetul complementar, care se acorda indiferent de venituri.

Fata de cele prezentate mai sus, este de observat ca la acest moment legea din Romania ofera o protectie substantiala persoanelor cu dizabilitati atat pentru angajarea acestora cat si pe parcursul derularii relatiilor de munca. La randul lor, si angajatorii beneficiaza de o serie de drepturi, astfel cum rezulta din prevederile art. 84 al Legii nr. 448/2006, republicata.

Astfel, art. 84 al Legii prevede ca angajatorii persoanelor cu dizabilitati beneficiaza de urmatoarele drepturi:

• a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu dizabilitati;
• b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
• c) decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu dizabilitati;
• d) o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

Incadrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati duce la consolidarea unei relatii pe termen lung intre angajat-angajator, fapt care asigura, astfel, desfasurarea activitatii companiei intr-un ritm constant si profitabil, dar si promovarea imaginii companiei in comunitate.

Cum calculam taxa pentru persoanele cu handicap ?

Avem noi instructiuni privind obligatia de a angaja persoane cu handicap. Cate persoane cu handicap trebuie sa angajam? Cum calculam sumele datorate bugetului de stat in cazul in care nu respectam aceasta obligatie, adica in cazul in care nu angajam persoane cu handicap?

Cui revine obligatia?

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.

Important! In contextul incadrarii in munca, persoana cu handicap reprezinta persoana invalida de gradul III.

Care este sanctiunea?

In cazul in care nu ne indeplinim obligatia de a angaja persoane cu handicap in aceste conditii, putem opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:

• a) sa platim lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu am angajat persoane cu handicap;
• b) sa achizitionam produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat in acest scop.

Important! Vom declara cu ajutorul formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" urmatoarele:

• suma datorata bugetului de stat pentru neangajarea persoanelor cu handicap, reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu am angajat persoane cu handicap;
• suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat pentru neangajarea persoanelor cu handicap, utilizata pentru achizitionarea de produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat.

In cazul in care am optat pentru achizitionarea de produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" il vom completa astfel:

• in situatia in care valoarea achizitiilor este in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, in luna de raportare nu exista obligatia declararii pozitiei 25 "Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate";
• in situatia in care valoarea achizitiilor este mai mica decat echivalentul sumei datorate la bugetul de stat, in luna de raportare, la pozitia 25 "Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate" se declara diferent a dintre echivalentul sumei datorate bugetului de stat si valoarea produselor si serviciilor achizitionate;
• in situatia in care valoarea achizitiilor este mai mare decat echivalentul sumei datorate la bugetul de stat, pozitia 25

"Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate" nu se declara in luna de raportare, iar diferenta de sume se reporteaza in lunile urmatoare prin diminuarea obligatiei de plata.

Cum stabilim numarul de salariati la care trebuie sa ne raportam?

Numarul de angajati pe care trebuie sa-l luam in calcul este numarul mediu de angajati din luna.

Numarul mediu lunar de salariati din fiecare luna il determinam ca medie aritmetica simpla rezultata din suma efectivelor zilnice de salariati din luna respectiva, impartita la numarul total de zile calendaristice.

In efectivele zilnice vom include si:

• zilele de repaus saptamanal;
• zilele de sarbatori legale;
• zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.

Pentru fiecare zi de repaus saptamanal sau de sarbatoare legala vom lua in calcul efectivele de salariati din ziua lucratoare precedenta, cu exceptia persoanelor al caror contract individual de munca a incetat in acea zi.

In efectivele zilnice nu vom include:

• salariatii aflati in concediu fara plata;
• salariatii aflati in greva;
• salariatii detasati la lucru in strainatate;
• salariatii ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate.

Important! Salariatii care nu sunt angajati cu norma intreaga ii vom include in numarul mediu proportional cu timpul de lucru prevazut in contractul individual de munca.

Procentul de 4% aplicat asupra numarului mediu de salariati astfel calculat va fi un numar format din doua zecimale pe care il vom inmulti cu 50% din salariul minim brut pe tara.

Putem combina obligatiile alternative?

Putem achizitiona produse de la unitati protejate doar partial, existand posibilitatea platii doar a sumei neacoperite.

1. In situatia in care achizitionam produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma mai mica decat suma datorata bugetului de stat, vom datora bugetului de stat diferenta de suma.
2. In situatia in care achizitionam produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, nu datoram nicio suma bugetului de stat. Diferenta in plus o vom reporta in luna urmatoare, in sensul diminuarii sumei de plata.

Concluzie

In sfarsit, modalitatea de calcul a numarului de persoane cu handicap necesar a fi angajate a fost strict reglementata.

Sumele datorate bugetului de stat pentru neangajarea persoanelor cu handicap, reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu am angajat persoane cu handicap, precum si suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat pentru neangajarea persoanelor cu handicap, utilizata pentru achizitionarea de produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat o vom declara Fiscului cu ajutorul formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" la pozitia 25 "Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate".

Acte normative aplicabile:

• Art. 78 alin. (2) si (3) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
• Art. 1-7 din Instructiunile pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap aprobate prin Ordinul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap nr. 590/2008
• Art. I pct. 3 din Ordinul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1.809/2008 pentru modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa.