Guvernul Romaniei adopta hotararea privind Strategia si Planul Operational privind implementarea Strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati", 2015-2020. In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Dizabilitati, va aproba Instrumentul de monitorizare privind implementarea Strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati", 2015-2020.

Strategia nationala "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati", 2015-2020

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

Strategia nationala "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati", 2015-2020, denumita in continuare Strategia, isi propune sa asigure implementarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati ratificate de Romania prin Legea nr. 221/2010, denumita in continuare Conventia, prin seturi de masuri coerente, integrate si interinstitutionale.

Conventia ofera un cadru de elaborare a politicilor publice si de modernizare a practicilor, instrumentelor si modalitatilor de sprijin in comunitate, care sa conduca la participarea deplina a persoanelor cu dizabilitati in societate, la o viata demna si implinita in comunitate.

Romania se angajeaza sa mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor astfel incat nicio persoana cu dizabilitati sa nu fie discriminata, marginalizata, exclusa sau abuzata, iar alegerile si aspiratiile ei sa fie respectate si sprijinite, transpunand astfel in realitate principalele prioritati in domeniul politicilor pentru persoanele cu dizabilitati ale Programului de Guvernare, asigurand coerenta politicilor in domeniul dizabilitatii precum si intre diferite nivele si mecanisme de guvernanta, dar si concordanta acestora cu principiile si obiectivele stabilite in tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.

I.1. Procesul de elaborare a Strategiei

Pe parcursul anului 2013, Directia Protectia Persoanelor cu Dizabilitati din cadrul MMFPSPV a demarat procesul de elaborare a proiectului de Strategie, luand in considerare faptul ca HG nr. 1175/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006- 2013 isi finaliza perioada de implementare. Proiectul a fost realizat in colaborare si in urma consultarilor desfasurate prin dezbateri publice cu reprezentanti ai autoritatilor publice centrale si locale, precum si cu reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din domeniul dizabilitatii.

In luna decembrie 2013, a fost organizata o prima dezbatere publica cu sprijinul Institutului pentru Politici Publice si in prezenta reprezentantilor urmatoarelor institutii publice si organizatii neguvernamentale: Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Agentia Nationala de Plati si Inspectie Sociala, Directia Protectia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSPV), Directii Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania, Fundatia HHC Romania, Open Society Foundation, Asociatia Pro ACT Suport, Federatia ONPHR, Asociatia Nevazatorilor din Romania, Asociatia Alternativa 2003, Asociatia Ceva de Spus, Fundatia Estuar, Asociatia Hans Spalinger, Asociatia 1 Iunie 2001, Asociatia Autism Romania, UNICEF, World Vision Romania, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Asociatia Nationala a Surzilor din Romania, Asociatia Handicapatilor Neuromotori din Romania, Asociatia Caritas Bucuresti.

De asemenea, si in lunile martie si iulie 2014, au fost organizate ample dezbateri publice la care au luat parte reprezentanti ai Primului Ministru, MMFPSPV, Ministerului pentru Societatea Informationala, Ministerului Sanatatii, Ministerului Tineretului si Sportului, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerulu Justitiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Durabile, Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie - ANPDCA, Institutului de Stiinte ale Educatiei, Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Vaslui, DGASPC Arges, DGASPC Neamt, DGASPC Maramures, DGASPC Iasi, UNICEF, Fundatiei SERA Romania, Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Protectia Copilului (FONPC), Retelei Prestatorilor pentru Persoane cu Dizabilitati - Dizabnet, ASSOC Baia Mare, Consiliului National al Dizabilitatii din Romania, Institutului pentru Politici Publice, CRJ, Federatiei ONPHR, Asociatiei Pro ACT Suport, Centrului European pentru Drepturile Copilului.

Odata cu infiintarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Dizabilitati, prin OUG nr. 86/2014, procesul de elaborare a Strategiei a fost continuat.

In luna ianuarie 2015, MMFPSPV a postat pe site-ul propriu proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea Strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati, 2015 - 2020".

Au fost primite observatii si recomandari, in vederea analizei si includerii acestora in cuprinsul proiectului de Strategie.

Avand in vedere diversitatea si amploarea observatiilor formulate, cu sprijinul UNICEF, a continuat procesul de analiza de situatie si de restructurare a prioritatilor, principiilor si obiectivelor, iar in data de 21 aprilie 2015, documentul a fost supus dezbaterii in Consiliul de analiza a problemelor persoanelor cu handicap, organizat de ANPD.

In procesul consultativ s-a subliniat importanta elaborarii Planului operational pentru implementarea Strategiei, denumit in continuare Planul operational, concomitent cu definitivarea proiectului de Strategie.

Cu sprijinul tehnic si financiar din partea reprezentantei UNICEF in Romania, s-a constituit un grup de lucru format din experti, care, impreuna cu ANPD a prezentat proiectul de Plan operational, care, in data de 3 august 2015, a fost supus dezbaterii in Consiliul de analiza a problemelor persoanelor cu handicap.

I.2. Concepte si terminologie

In sensul prezentei Strategii, termenii, expresiile si sintagmele de mai jos au urmatoarea semnificatie:

a) abilitarea si reabilitarea reprezinta acele masuri eficiente si adecvate, personalizate, inclusiv prin punerea la dispozitie a tehnologiilor si dispozitivelor asistive si sprijinul reciproc intre persoane cu aceleasi probleme, care permit persoanelor cu dizabilitati sa obtina si sa-si mentina maximum de autonomie si sa-si dezvolte potentialul fizic, mintal, social, educational si profesional, in vederea deplinei integrari si participari in toate aspectele vietii. Se promoveaza sintagma «abilitare si reabilitare», cu distinctia ca abilitarea se refera la formarea de abilitati prin mecanisme de compensare, in cazul functiilor care nu mai pot fi recuperate. Totodata, din perspectiva prezentei Strategii, sintagma abilitare si reabilitare are aplicabilitate in domeniul sanatatii, incadrarii in munca, educatiei si serviciilor sociale si reprezinta un concept mai larg decat conceptul de reabilitare medicala.
b) activitatea este executarea unei sarcini sau actiuni de catre un individ; reprezinta functionarea la nivel individual.
c) autonomia consta, pe de o parte, in capacitatea de autodeterminare a individului, in abilitatea de a lua singur decizii cu privire la propria viata si in capacitatea sa de a duce la indeplinire aceste decizii, prin initierea, organizarea, supervizarea si revizuirea actiunilor proprii fara a fi controlat de forte externe sau de constrangeri, evaluand optiunile existente si luand in considerare propriile interese, nevoi si valori, iar pe de alta parte, in perceptia pe care o are persoana ca dispune atat de abilitatea de a face alegeri cu privire la directia actiunilor sale, cat si de libertatea de a duce la indeplinire aceste alegeri.
d) barierele sau obstacolele sunt factori din mediul unei persoane care, prin absenta sau prezenta, limiteaza functionarea si creeaza dizabilitatea. Posibile bariere pot fi mediul fizic inaccesibil, lipsa unor tehnologii si dispozitive asistive, atitudinile negative ale oamenilor fata de dizabilitate, precum si serviciile, sistemele si politicile care, fie nu exista, fie ridica obstacole in calea implicarii persoanelor cu o problema de sanatate in toate domeniile existentei.
e) dizabilitatea este un termen generic pentru deficiente/afectari, limitari ale activitatii si restrictii in participare. Termenul denota aspectele negative ale interactiunii dintre individ, care are o problema de sanatate, si factorii de mediu si personali in care se regaseste.
f) educatia incluziva este procesul permanent de imbunatatire a institutiei scolare, pe dimensiunile de politici, practici si cultura ale respectivei institutii, avand ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sustine participarea la procesul de invatamant a tuturor persoanelor din cadrul unei
comunitati. Educatia incluziva se refera la scoli, centre de invatare si sisteme de educatie care sunt deschise tuturor copiilor si fiecaruia in parte. Educatia incluziva inseamna, de asemenea, un proces de identificare, diminuare si eliminare a barierelor care impiedica invatarea, din scoala si din afara scolii, in contexte nonformale si informale de educatie.
g) factorii de mediu compun mediul fizic, social si atitudinal in care oamenii traiesc si isi duc existenta.
h) facilitatorii sunt factori din mediul unei persoane care, prin absenta sau prezenta, au un rol important in functionarea persoanei. Printre acestia se numara aspecte cum ar fi: un mediu fizic accesibil, disponibilitatea unor tehnologii si dispozitive asistive, atitudinile pozitive ale oamenilor fata de dizabilitate, precum si serviciile, sistemele si politicile al caror scop este cresterea nivelului de implicare, in toate domeniile existentei, a persoanelor. Si absenta unui factor poate avea un efect de facilitare, cum ar fi absenta atitudinilor negative. Facilitatorii pot impiedica o deficienta/afectare sau o limitare in activitate sa devina factori de restrictie in participare, deoarece facilitatorii imbunatatesc modul concret de realizare a actiunii, in ciuda problemelor cu care se confrunta persoana in cauza din punct de vedere al capacitatii de actiune.
i) functionarea este un termen generic pentru functiile organismului, structurile corpului, activitati si participare; denota aspectele pozitive ale interactiunii dintre individ, care are o problema de sanatate, si factorii de mediu si personali in care se regaseste.
j) limitarile de activitate sunt dificultati cu care se poate confrunta un individ in executarea activitatilor. Limitarea activitatii poate fi de scurta sau lunga durata, usoara sau grava, din punct de vedere calitativ sau cantitativ, inregistrata in executarea unei activitati, fata de modul sau masura in care se asteapta executarea acelei activitati de catre persoane care nu au o problema de sanatate.
k) mobilitatea personala presupune libertatea de miscare a persoanei cu dizabilitati, in modul si momentul ales de aceasta; include facilitarea accesului la mijloace, dispozitive de mobilitate, tehnologii si dispozitive de asistare si alte forme active de asistenta si de intermediere, de calitate si la un cost accesibil.
l) participarea este implicarea unei persoane intr-o situatie de viata; reprezinta functionarea la nivel social.
m) restrictiile in participare reprezinta probleme cu care se poate confrunta un individ in implicarea sa in situatii existentiale. Prezenta unei restrictii in participare este determinata prin compararea participarii unui anume individ cu ceea ce se asteapta, in cultura sau societatea respectiva, de la un individ care nu are o dizabilitate.
n) sistemul de cota reprezinta procentul obligatoriu, stabilit prin legea speciala, al persoanelor cu dizabilitati angajate raportat la numarul total de angajati din cadrul unei structuri publice sau private; nerespectarea cotei atrage sanctiuni asupra angajatorilor.
o) tehnologii de acces se refera la echipamentele hardware si aplicatiile software cu ajutorul carora o persoana cu deficiente/afectari poate utiliza tehnologia informationala cu tot ceea ce tine de aceasta. Cele mai cunoscute echipamente aferente tehnologiilor de acces sunt: afisajul Braille, sintetizatorul de voce hardware, imprimanta Braille, optaconul, magnificatorul sau lupa, dispozitivele de recunoastere a textului si citire a acestuia cu voce sintetizata.
p) tehnologii si dispozitive asistive reprezinta orice articol, echipament sau produs care este utilizat in scopul de a creste, mentine sau imbunatati capacitatile functionale ale persoanelor cu dizabilitati. Termenul este echivalent cu alti termeni din legislatie sau din literatura de specialitate, precum: dispozitive sau mijloace ajutatoare, dispozitive de mobilitate, tehnologii de asistare, mecanisme de compensare si altii.
q) viata independenta presupune autonomie, dreptul la alegere, dreptul de a lua decizii cu privire la propria viata si la relatia cu ceilalti.

In folosirea termenilor sau in procesul de introducere sau definire a unor termeni noi, se va urmari eliminarea tendintelor discriminatorii sau a celor care induc riscul de stigmatizare prin conotatiile negative, categoriale sau depersonalizatoare.

CAPITOLUL II - INFORMATII GENERALE RELEVANTE

II.1. Descrierea situatiei actuale

La 30 iunie 2015, numarul total de persoane cu dizabilitati din Romania a fost de 752.931 persoane. Dintre acestea, 97,7 % (735.364 persoane) se afla in ingrijirea familiilor si/sau traiesc independent si 2,3 % (17.567 persoane) sunt asistate in institutiile publice rezidentiale de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prin Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati.

La 30 iunie 2015, rata persoanelor cu dizabilitati, calculata la populatia Romaniei, a fost de 3,38%. Regiunile Sud-Vest Oltenia si regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza cea mai mare, respectiv, cea mai mica rata de persoane cu dizabilitati.

Conform Legii nr. 448/20065 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare, iar gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu si
usor.

La aceeasi data, la nivelul intregii tari, se inregistreaza un numar de 174.386 persoane cu handicap fizic, din care 4.931 copii, 148.318 persoane cu handicap somatic, din care 12.149 copii, 23.415 persoane cu handicap auditiv, din care 1.654 copii, 103.214 persoane cu handicap vizual, din care 2.978 copii, 121.518 persoane cu handicap mintal, din care 11.230 copii, 89.245 persoane cu handicap psihic, din care 10.731 copii, 81.923 persoane cu handicap asociat, din care
15.339 copii, 6.778 persoane cu HIV/SIDA, din care 181 copii, 4.018 persoane cu boli rare din care 1.032 copii si 116 persoane cu surdocecitate, din care 24 copii.

Femeile reprezinta 53,34% din totalul persoanelor cu dizabilitati.

52% din totalul persoanelor cu dizabilitati traiesc in mediul urban, iar 48% in mediul rural. Din numarul total al persoanelor cu handicap, cele cu handicap grav reprezinta 35,64%, cele cu handicap accentuat 52,68% iar cele cu handicap mediu si usor 11,68%.

La 30 iunie 2015, numarul institutiilor publice de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati a fost de 418, dintre care: 362 rezidentiale si 56 nerezidentiale (de zi).

O treime din institutiile rezidentiale sunt centre de ingrijire si asistenta, avand 6.445 de beneficiari, respectiv 36,69% din numarul total de 17.567 persoane aflate in institutiile rezidentiale.

Un numar semnificativ de beneficiari exista si in cele 62 de centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica, respectiv 5.938 persoane.

In ceea ce priveste copiii cu dizabilitati aflati in evidentele Serviciilor de Evaluare Complexa ale DGASPC judetene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, la data de 31.12.2014, potrivit datelor centralizate de ANPDCA, acestia erau in numar de 70.493, dintre care: 35.545 copii incadrati in grad de handicap grav, 14.267 copii incadrati in grad de handicap accentuat si 19.128 copii incadrati in grad de handicap mediu.

In ceea ce priveste copiii cu dizabilitati pe grupe de varsta, potrivit aceleiasi surse, la data de 31.12.2014, acestia erau distribuiti astfel: 9.866 in grupa de varsta 0-2 ani, 15.590 in grupa de varsta 3-6 ani, 29.324 in grupa de varsta 7-13 ani, 15.713 in grupa de varsta 14-17 ani.

Date despre beneficiarii serviciilor de sanatate, educatie, ocupare, reprezentare juridica, alte drepturi dezagregate pe criteriul dizabilitatii nu sunt publicate la nivel national cu o frecventa care sa sprijine definirea politicilor sectoriale in domeniile mentionate. Strategia isi propune sa sprijine procesul de dezvoltare a instrumentelor si a capacitatii administrative si institutionale de culegere a acestor date operationale si statistice.

II.2. Grup tinta

Persoanele cu dizabilitati includ acele persoane care au deficiente fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durata, deficiente care, in interactiune cu diverse bariere, pot ingradi participarea deplina si efectiva a persoanelor in societate, in conditii de egalitate cu ceilalti. Ele constituie beneficiarii directi ai prezentei Strategii.

Beneficiarii indirecti sunt familiile sau membrii familiilor care au in ingrijire persoane cu dizabilitati, reprezentantii legali, specialistii si membrii comunitatii. De asemenea, crearea conditiilor care asigura participarea deplina a persoanelor cu dizabilitati este indirect in beneficiul tuturor membrilor societatii.

CAPITOLUL III - PRIORITATI, POLITICI SI CADRU JURIDIC EXISTENTE

III.1. Prioritatile Programului de Guvernare

Strategia se raliaza cerintelor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si Cartei sociale europene revizuite, afirmand astfel o abordare a politicilor publice din perspectiva drepturilor omului.

De asemenea, Strategia isi propune sa indeplineasca, in Romania, obiectivele prioritare fixate de Strategia Europeana 2010-2020 "Un angajament reinnoit pentru o Europa fara bariere".

Prioritatile stabilite prin Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 in domeniul protectiei si promovarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati au constituit totodata repere importante in elaborarea acestei Strategii.

III.2. Politici si cadru juridic existente

Cadrul general al protectiei si promovarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in vederea asigurarii exercitarii depline si in conditii de egalitate a acestora de catre toate persoanele cu dizabilitati are la baza tratate si conventii internationale, directive si recomandari europene, acte normative nationale, dintre acestea, cele mai importante fiind:

a) Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisa spre semnare la 30 martie 2007 si semnata de Romania la 26 septembrie 2007;
b) Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 2007/C 303/019;
c) Comunicarea COM(2010) 636 final "Strategia europeana 2010 - 2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reinnoit pentru o Europa fara bariere", Bruxelles, 15 noiembrie 2010;
d) Regulile Standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap, adoptate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutia 48/96;
e) Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, 2001 si Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, versiunea pentru copii si tineri, OMS, 2007;
f) Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999;
g) Directiva Consiliului 2000/78/EC de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, 27 noiembrie 2000, transpusa prin OG nr. 137/2000 privind prevenirea si santionarea tuturor formelor de discriminare, republicata in 2014;
h) Directiva Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de origine rasiala sau etnica, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000;
i) Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;
j) Recomandarea Rec(2006) a Comitetului de Ministri ai Statelor membre ale Consiliului Europei - Planul de Actiune pentru promovarea drepturilor si a deplinei participari a persoanelor cu handicap in societate: imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu handicap in Europa, 2006 - 2015;
k) Recomandarea Rec(2011)14 a Comitetului de Ministri catre statele membre privind participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica si publica;
l) Directiva COM (2014) 638 final privind incheierea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevazatoare, cu deficiente de vedere sau cu dificultati de citire a materialelor imprimate;
m) Rezolutia Consiliului European nr. 2003/C175/01 referitoare la promovarea angajarii in munca si integrarea sociala a persoanelor cu handicap, 15 iulie 2003;
n) Rezolutia Consiliului European nr. 2003/C134/04 referitoare la accesibilitatea infrastructurii asezamintelor culturale si la activitatile culturale pentru persoanele cu handicap, 5 mai 2003;
o) Rezolutia Consiliului European nr. 2003/C39/03 referitoare la "eAccesibilitatea-in vederea imbunatatirii accesului persoanelor cuhandicap in societatea bazata pe cunoastere;
p) Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (lege speciala);
q) Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisa spre semnare la 30 martie 2007 si semnata de Romania la 26 septembrie 2007.

Din perspectiva documentelor mai sus mentionate, statul are obligatia de a respecta si sprijini diversitatea umana prin crearea conditiilor care permit participarea deplina si activa a tuturor persoanelor, inclusiv a persoanelor cu dizabilitati.

CAPITOLUL IV - DEFINIREA PROBLEMEI

Conventia recunoaste explicit dizabilitatea ca pe o problema a drepturilor omului si, de asemenea, faptul ca "este un concept in evolutie si ca acesta rezulta din interactiunea dintre persoanele cu deficiente si barierele de atitudine si de mediu care impiedica participarea lor deplina si efectiva in societate in conditii de egalitate cu ceilalti". Acele conditii sociale, economice, juridice, politice si de mediu care actioneaza ca bariere in exercitarea deplina a drepturilor persoanelor cu dizabilitati trebuie sa fie identificate si eliminate pentru ca persoana cu dizabilitati sa-si poata indeplini rolurile in societate, la fel ca toti ceilalti.

Persoanele cu dizabilitati trebuie sa fie informate, consultate si sa beneficieze de oportunitati de participare activa si de masuri adecvate pentru exercitarea sau revendicarea drepturilor lor. In acest sens, actorii sociali, economici si politici implicati in promovarea, protectia si asigurarea exercitarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati trebuie sa lucreze in parteneriat si sa previna aparitia de noi bariere in toate aspectele vietii, astfel incat sa se asigure valorificarea cat mai eficienta a resurselor existente.

In Romania, intelegerea conceptelor, definirea si abordarea problematicii au trecut prin mai multe etape. Termenul utilizat in legislatia nationala sau in traducerea documentelor internationale a fost constant cel de "handicap" iar argumentatia s-a bazat pe existenta unui articol distinct in Constitutia Romaniei. Totusi, Conventia a fost ratificata folosind termenul de «dizabilitate », dezvoltarea si generalizarea conceptului si a abordarii implicite incepand cu prezenta Strategie.

In momentul de fata, cei doi termeni, "handicap" si "dizabilitate", sunt utilizati cu acceptiuni similare. In etapa urmatoare, avand ca referinta in mod deosebit articolul 1 din Conventie, vor fi clarificate elementele care determina starea de dizabilitate in interactiunea dintre persoana cu deficienta/afectare si barierele de atitudine si de mediu, astfel incat interventia sa corespunda nevoii corect si real identificate, sa fie centrata pe respectarea drepturilor omului si sa fie eficace.

CAPITOLUL V - OBIECTIVE

V.1. Viziunea

Exercitarea deplina si efectiva de catre persoanele cu dizabilitati a drepturilor si libertatilor fundamentale pe care le garanteaza Constitutia Romaniei si tratatele internationale la care Romania este parte.

V.2. Scopul

Prezenta Strategie are ca scop promovarea, protejarea si asigurarea exercitarii depline si in conditii de egalitate a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului de catre toate persoanele cu dizabilitati, precum si promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinseca.

Strategia isi propune sa devina un cadru unificator al tuturor directiilor de actiune abordate in domeniul dizabilitatii, inclusiv prin implementarea Acordului de parteneriat 2014-2020.

V.3. Obiectivele generale

Obiectivele generale ale Strategiei sunt urmatoarele:

1. Promovarea accesibilitatii in toate domeniile vietii pentru asigurarea exercitarii de catre persoanele cu dizabilitati a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
2. Asigurarea participarii depline a persoanelor cu dizabilitati in toate domeniile vietii.
3. Eliminarea discriminarii si asigurarea egalitatii pentru persoanele cu dizabilitati.
4. Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la un mediu de lucru deschis, incluziv si accesibil, atat in sectorul public cat si in cel privat, concomitent cu asigurarea accesului lor efectiv la servicii de sprijin pentru cresterea ocuparii pe piata muncii.
5. Promovarea educatiei si formarii profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile si a invatarii de-a lungul vietii pentru persoanele cu dizabilitati.
6. Promovarea si protectia dreptului persoanelor cu dizabilitati la conditii de trai decente pentru imbunatatirea continua a calitatii vietii lor.
7. Asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilitati la servicii si facilitati de sanatate, de calitate, care acorda atentie problemelor specifice de gen, la un cost rezonabil si cat mai aproape posibil de comunitatile in care acestea traiesc.
8. Fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilitati pe baza informatiilor si datelor statistice si de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.

Obiectivele specifice fiecarui domeniu se regasesc in capitolele corespunzatoare.

CAPITOLUL VI - PRINCIPII GENERALE

Prezenta Strategie se fundamenteaza pe urmatoarele principii:

1. Respectarea demnitatii inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertatii de a face propriile alegeri, si a independentei persoanelor se refera la valoarea pe care fiecare persoana, indiferent de deficienta/afectarea ei, o poate aduce in cadrul societatii. Perspectiva persoanelor cu dizabilitati trebuie inclusa in experienta globala de viata. Principiul sta la baza procesului de identificare si eliminare a barierelor pentru a permite persoanelor cu limitari de activitate sau restrictii de participare sa-si exercite, conform consimtamantului liber si informat, drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

2. Nediscriminarea. Aplicarea acestui principiu presupune luarea de masuri pentru prevenirea, identificarea si sanctionarea oricarei forme de discriminare, inclusiv a discriminarii multiple la care pot fi supusi copiii, fetele si femeile sau persoanele varstnice. Principiul conduce la necesitatea adoptarii unor masuri specifice care sunt necesare pentru a accelera sau a obtine egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilitati.

3. Participarea si integrarea deplina si efectiva in societate a persoanelor cu dizabilitati este conditionata de existenta unui cadru social, economic, juridic, politic, cultural si de mediu care actioneaza ca factor facilitator si contribuie la exercitarea deplina a drepturilor. Participarea deplina si efectiva in societate presupune atat identificarea si eliminarea restrictiilor, cat si adoptarea unor masuri active si eficiente pentru garantarea exercitarii depline a drepturilor fundamentale. Participarea se refera, de asemenea, si la luarea de masuri eficiente in scopul schimbarii de atitudini si comportamente care pot duce la stigmatizare, marginalizare sau excludere a persoanelor cu diverse deficiente/afectari. Persoanele cu dizabilitati trebuie sa fie informate, sa aiba oportunitati de participare activa si masuri adecvate pentru revendicarea drepturilor lor. Principiul privind participarea si integrarea deplina si efectiva in societate este legat de conceptele: "design universal" si "adaptare rezonabila".

4. Respectul pentru diversitate si acceptarea persoanelor cu dizabilitati ca parte a diversitatii umane si a umanitatii presupune recunoasterea dizabilitatii ca dimensiune universala, inevitabila, a diversitatii umane. Acest principiu implica, de asemenea, recunoasterea contributiilor valoroase, existente si de perspectiva, aduse de persoanele cu dizabilitati la bunastarea generala si a diversitatii comunitatilor din care fac parte. Persoanele cu dizabilitati sunt titulare de drepturi. Societatea are obligatia de a crea conditiile care sa permita atat cunoasterea cat si recunoasterea nevoilor lor specifice pentru a le asigura participarea deplina si activa, fara discriminare.

5. Egalitatea de sanse este rezultatul procesului de egalizare a sanselor prin care diferitele structuri din societate si de mediu, de exemplu: infrastructura, serviciile, informarea, au devenit disponibile inclusiv persoanelor cu dizabilitati. Principiul implica recunoasterea persoanelor cu dizabilitati ca participanti cu drepturi egale in cadrul societatii.

6. Accesibilitatea este rezultatul procesului care presupune luarea in considerare, inca din faza de proiectare, in toate politicile, programele, serviciile, produsele si resursele din comunitate destinate persoanelor cu dizabilitati, a aspectelor referitoare la cost, disponibilitate, adaptare, proximitate, pentru a preintampina crearea de noi bariere precum si identificarea si eliminarea barierelor existente care limiteaza accesul persoanelor cu dizabilitati la toate domeniile vietii.

7. Egalitatea intre barbati si femei se refera la necesitatea de a respecta si integra egalitatea de gen, in special pentru fetele si femeile cu dizabilitati supuse discriminarii multiple, in toate politicile si masurile ce sustin deplina exercitare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, de catre toate persoanele cu dizabilitati.

8. Respectul pentru capacitatile de dezvoltare a copiilor cu dizabilitate si pentru dreptul copiilor cu dizabilitati de a-si pastra identitatea promoveaza increderea in potentialul de dezvoltare si in autonomia copilului, concomitent cu identificarea si acoperirea diferitelor nevoi specifice care, progresiv, pot aparea la un moment in evolutia sa. Pe tot parcursul evolutiei lor, copiii cu dizabilitati trebuie consultati si implicati in mod activ in procesele de luare a deciziilor referitoare la problemele privind persoanele cu dizabilitati.

9. Consultarea si implicarea persoanelor cu dizabilitati, a reprezentantilor si a organizatiilor lor, in acord cu principiul "Nimic pentru noi, fara noi!" in procesele de luare a deciziilor, in elaborarea de politici, programe, actiuni si masuri, presupune recunoasterea contributiilor persoanelor cu dizabilitati la bunastarea generala. Promovarea exercitarii depline a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale de catre persoanele cu dizabilitati si deplina participare a acestora la viata comunitatilor din care fac parte vor avea ca rezultat dezvoltarea semnificativa a societatii in plan uman, social si economic, precum si eradicarea saraciei. Respectarea acestui principiu asigura implicarea si participarea persoanelor cu dizabilitati si a organizatiilor care le reprezinta in procesul de monitorizare a implementarii Conventiei.

CAPITOLUL VII - DIRECTII DE ACTIUNE

Prezenta Strategie se focalizeaza pe opt principale directii de actiune vizand implementarea Conventiei in Romania. Acestea sunt: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea fortei de munca, educatie si formare profesionala, protectie sociala, sanatate si statistici si colectarea datelor.

In cadrul fiecarei directii de actiune se regasesc: analiza situatiei actuale, obiectivul general si obiectivele specifice. In Planul operational (Anexa 2), obiectivele specifice sunt detaliate in masuri, rezultatele asteptate fiind masurate in indicatorii de rezultat. Termenele de realizare a masurilor, responsabilii pentru implementarea masurilor si resursele financiare necesare sunt stabilite pentru fiecare masura in Planul operational.

VII.1. Accesibilitate

Analiza situatiei actuale

Inca din preambulul Conventiei se subliniaza importanta accesibilitatii domeniului politic, economic, social, cultural, civil sau al altor domenii ale vietii, pentru a da posibilitatea persoanelor cu dizabilitati sa se bucure pe deplin de toate drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Accesibilitatea este unul dintre cele opt principii generale care stau la baza Conventiei, fiind strans legata de conceptele de "design universal" si de "adaptare rezonabila". Aplicarea principiilor designului universal previne aparitia de noi bariere inca din faza de proiectare a produselor, mediului, programelor si serviciilor astfel incat acestea pot fi utilizate de toate persoanele cu dizabilitati, pe cat este posibil fara sa fie nevoie de adaptare ulterioara si fara a exclude dispozitivele de asistare, atunci cand este necesar. La fel de important este si conceptul de "adaptare rezonabila", promovat de Conventie pentru a identifica si elimina barierele existente.

Accesibilitatea reprezinta, in egala masura, o obligatie generala si un domeniu specific de interventie privind mediul fizic, transportul public, informatia si mijloacele de comunicare, inclusiv tehnologiile si sistemele informatice si de comunicatii, precum si alte facilitati si servicii deschise sau furnizate publicului, in zone urbane sau rurale.

La nivel national, exista o serie de politici si reglementari care sustin, in general, accesibilitatea si protectia impotriva discriminarii pe criterii de dizabilitate. Totusi, nevoile persoanelor cu dizabilitati sunt diferite si necesita o atentie suplimentara din partea factorilor de decizie politica si de reglementare, in special cu privire la asigurarea tuturor conditiilor necesare pentru a da acestora posibilitatea de a se bucura pe deplin de toate drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Provocarile cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati in viata de zi cu zi tin de mai multe aspecte pe care prezenta Strategie le abordeaza in domeniile urmatoare, precum:

Acces limitat la mediul fizic - cladiri civile si spatiu urban:

• a) Majoritatea blocurilor de locuinte si a cladirilor de utilitate publica ramane inaccesibila persoanelor cu dizabilitati datorita lipsei rampelor, a usilor de acces si a grupurilor sanitare dimensionate adecvat; spatiul urban este adesea inadecvat proiectat si/sau echipat limitand accesul;
• b) Nu exista un angajament ferm al autoritatilor locale si centrale pentru asigurarea accesului la mediul fizic intr-o perioada de timp determinata;
• c) Actiunile de constientizare privind importanta identificarii si eliminarii barierelor pe care le intampina persoanele cu dizabilitati in exercitarea drepturilor lor sunt extrem de reduse.

Acces limitat la sistemul de transport public - mijloace de transport si infrastructura tehnico-edilitara aferenta:

• a) Serviciile de transport public local, interjudetean si national au un grad scazut de accesibilitate, cel mai putin accesibil fiind transportul feroviar iar cel mai accesibil fiind transportul aerian, ca urmare a implementarii reglementarilor si standardelor comune aflate in vigoare in toate statele membre UE;
• b) Nevoile persoanelor cu dizabilitati nu sunt cunoscute de operatorii de transport iar mijloacele de transport si serviciile prestate de operatorii din domeniu sunt aproape lipsite de accesibilitate cu exceptia unui segment din transportul aerian;
• c) Nu exista un dialog consistent intre factorii decizionali, operatori si persoanele cu dizabilitati si organizatiile acestora, pentru asigurarea unui transport accesibil, precum si lipsa planurilor - cadru de accesiblitate la nivel de municipiu sau oras.

Acces limitat la informatie si mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologii si sisteme informatice si de comunicatii:

• a) Accesul la tehnologia de acces si la tehnologiile si dispozitivele asistive, chiar daca acestea au caracteristicile necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilitati o utilizare eficienta, este limitat de bariere privind costurile sau de lipsa serviciilor de instruire a utilizatorilor;
• b) Ghidul privind realizarea paginilor WEB pentru administratia publica centrala si locala din Romania, elaborat inca din 2008, nu a condus la asigurarea accesului la serviciile electronice de utilitate publica;
• c) Continutul programelor de televiziune, de internet sau a altor mijloace electronice nu este disponibil in formate accesibile decat sporadic;
• d) Persoanele cu dizabilitati nu au acces la un sistem coerent de informatii privind bunurile, serviciile, echipamentele pentru tehnologia de acces si nici nu sunt incurajate sa le utilizeze;
• e) Nu exista un sistem de colectare a informatiilor pentru cunoasterea nevoilor pietei, in mod deosebit pentru furnizarea de tehnologii de acces adaptate nevoilor specifice dizabilitatii;
• f) Interesele utilizatorilor de comunicatii din Romania sunt protejate de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii dar "accesibilitatea" nu se regaseste in mandatul acestei institutii.

Ca probleme comune in domeniile denumite mai sus, putem enumera:

• a) Conceptele "accesibilitate", "design universal" si "adaptare rezonabila" nu sunt luate in considerare in planurile si strategiile de dezvoltare specifice fiecarui domeniu ; consultarea persoanelor cu dizabilitati nu constituie un mod de lucru pentru elaborarea politicilor publice in domeniu;
• b) Programele de formare initiala si continua nu contin module obligatorii privind accesibilitatea si alte concepte de baza din perspectiva respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru persoanele cu dizabilitati;
• c) Organizatiile profesionale nu promoveaza conceptele de baza; nu exista dialog intre aceste organizatii si persoanele cu dizabilitati sau organizatiile care le reprezinta;
• d) Cercetarea privind proiectarea si realizarea mediului fizic, a transportului public, a informatiei si mijloacelor de comunicare, a tehnologiilor si sistemelor informatice si de comunicatii accesibile pe baza principiilor designului universal si adaptarii rezonabile este aproape inexistenta;
• e) La nivelul intregii societati nu se constientizeaza faptul ca asigurarea accesibilitatii va fi in beneficiul tuturor membrilor societatii, printre care persoanele cu limitari temporare sau ocazionale de mobilitate.

Aceste probleme sunt tratate cu prioritate de prezenta Strategie intrucat de rezolvarea acestora depinde accesul persoanelor cu dizabilitati la educatie, sanatate, viata culturala, activitati recreative, timp liber si sport. Celelalte aspecte specifice legate de accesibilitatea serviciilor de educatie, sanatate, culturale si altele vor fi abordate prin intermediul Planului national de accesibilitate.

In concluzie, desi au fost inregistrate progrese, analiza situatiei actuale in ceea ce priveste accesibilitatea determina masuri concertate si eficiente in vederea cresterii participarii persoanelor cu dizabilitati la viata societatii.

Obiectiv general

Promovarea accesibilitatii in toate domeniile vietii pentru asigurarea exercitarii de catre persoanele cu dizabilitati a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Obiective specifice

OS.1 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati, in conditii de egalitate cu ceilalti, la mediul fizic - cladiri civile si spatiul urban.
OS. 2 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati, in conditii de egalitate cu ceilalti, la sistemul de transport public - mijloace de transport si infrastructura tehnico-edilitara aferenta.
OS.3 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati, in conditii de egalitate cu ceilalti, la informatie si mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologii si sisteme informatice si de comunicatii.
OS.4 - Coordonarea si monitorizarea la nivel national a procesului de promovare si implementare a accesibilitatii in toate domeniile vietii, in concordanta cu principiile "designului universal".

VII.2. Participare

Analiza situatiei actuale

Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata publica este strans legata de autonomia acestora, care, la randul sau, trebuie analizata in legatura cu: capacitatea juridica, mobilitatea personala si dreptul de a trai independent. 

Capacitatea juridica este in mod special importanta deoarece afecteaza toate domeniile vietii: alegerea domiciliului, alegerea partenerului de viata si incheierea casatoriei, semnarea contractului individual de munca, gestionarea banilor si proprietatii, administrarea tratamentului medical sau internarea in spital, exprimarea votului. Persoanele cu deficiente mentale, lipsite de capacitate de exercitiu, sunt private de dreptul de a lua decizii care privesc viata lor personala, in cazul lor aplicandu-se substituirea luarii deciziilor de catre tutorii lor, in procesul aplicarii careia s-a ajuns, de multe ori, la neglijarea vointei acestor persoane si chiar la abuzuri.

Cat priveste accesul deplin al persoanelor cu dizabilitati la actul de justitie, acesta este limitat din cauza accesibilizarii reduse a institutiilor si salilor de judecata, a lipsei tehnologiilor de acces sau a tehnologiilor si dispozitivelor asistive si a serviciilor de sprijin.

Nu sunt identificate masuri de adaptare rezonabila in justitie. Limitarea exercitarii capacitatii juridice prin punerea sub interdictie este un proces ce implica multa birocratie si pe parcursul caruia nu se cunoaste modul in care se respecta drepturile, vointa si preferintele persoanei, nu exista informatii despre adaptarea masurilor la situatia persoanei si, mai ales, despre revizuirea periodica a acestor masuri. Sprijinul pe care persoanele cu dizabilitati il primesc pentru exercitarea capacitatilor juridice este limitat. Din punct de vedere al serviciilor directe, nu sunt identificate si reglementate inca masuri de protectie proportionale cu gradul in care acestea ar putea afecta drepturile si interesele persoanelor.

La fel ca toti cetatenii, persoanele cu dizabilitati au posibilitatea de a solicita sprijin din partea institutiei Avocatul Poporului in respectarea drepturilor lor in relatia cu institutiile autoritatilor publice centrale si locale.

Dreptul la viata independenta si integrare in comunitate este reglementat inca din Constitutie. Aceasta statueaza dreptul persoanei fizice de a dispune de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri. Potrivit actelor normative referitoare la evidenta, domiciliu, resedinta si acte de identitate, cetatenii romani au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe, in mod liber, domiciliul ori resedinta.

Sustinerea dezinstitutionalizarii persoanelor cu dizabilitati concomitent cu dezvoltarea masurilor de prevenire a institutionalizarii si de sustinere a traiului in comunitate reprezinta o prioritate pentru Romania. Atat prin finantare de la bugetul de stat, cat si prin atragerea de fonduri europene, se va extinde infrastructura pentru servicii sociale dezvoltate in comunitate, corespunzatoare nevoilor persoanelor cu dizabilitati, in scopul de a le imbunatati abilitatile si capacitatea de a fi participanti activi pe piata fortei de munca si la viata sociala. Prin urmare, pentru perioada de programare 2014-2020, Romania isi ia angajamentul sa asigure tranzitia de la un sistem bazat pe ingrijiri de tip rezidential la unul bazat pe servicii alternative comunitare, care, in prezent, sunt insuficient dezvoltate.

Mobilitatea personala, asa cum este tratata in Conventie, reprezinta in egala masura o obligatie generala a statelor parti si un domeniu specific de interventie. Legislatia nationala actuala nu defineste si, implicit, nu trateaza asigurarea mobilitatii personale prin masurile necesare astfel ca, pentru prima data, conceptul este
tratat, inclusiv cu masurile aferente, in prezenta Strategie. Totusi, Legea nr. 448/2006 si legislatia din domeniul sanatatii prevad dreptul persoanelor cu dizabilitati de a beneficia de dispozitive medicale gratuite.

In prezent, formarea abilitatilor de utilizare a unui echipament care asigura mobilitatea este asigurata in special de organizatii neguvernamentale. Nevoile foarte diverse ale persoanelor cu dizabilitati nu sunt suficient de bine cunoscute de profesionisti, la fel nici domeniul privind asigurarea mobilitatii personale. Obligatia informarii si/sau a instruirii persoanelor cu dizabilitati cu privire la tehnicile asistive nu este sustinuta prin decontarea din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si nu este asigurata intr-un cadru coerent.

In domeniul libertatii de expresie si opinie si al accesului la informatie, Constitutia garanteaza libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, si, de asemenea, dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.

Informatia in format accesibil este rar disponibila. In anul 2010, a fost desfiintat singurul institut de cercetare din domeniul dizabilitatii, Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap, iar cercetarea privind tehnologiile si dispozitivele asistive sau formele alternative de
exprimare si informare este aproape inexistenta.

Legea nr. 448/2006 garanteaza accesul fara limitari sau restrictii la mediul fizic, informational si comunicational, definind tehnologia asistiva si de acces ca fiind tehnologia care asigura accesul cu sanse egale al persoanelor cu dizabilitati la mediul fizic, informational si comunicational.

In ceea ce priveste domeniul comunicatiilor electronice, comunicatiilor audiovizuale si al serviciilor postale, Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) are drept rol punerea in aplicare a politicilor nationale, inclusiv prin reglementarea pietei si reglementarea tehnica in aceste domenii.

Dreptul la viata personala este garantat de Constitutia Romaniei care afirma faptul ca "autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata, domiciliul si resedinta sunt inviolabile (...). Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, cu exceptiile
prevazute de lege".

Este garantat secretul corespondentei, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare. Codul Civil interzice utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea anumitor limite prevazute de lege, iar Codul Penal sanctioneaza violarea de domiciliu si a secretului corespondentei.

Legea nr. 667/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Legea reglementeaza respectarea dreptului la viata privata, nicio persoana neputand fi supusa vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici la domiciliul, resedinta sau in corespondenta sa, fara consimtamantul sau.

Legea cu privire la actele de stare civila reglementeaza utilizarea interpretului de limbaj mimico-gestual la incheierea casatoriei in cazul in care unul sau ambii viitori soti sunt surdomuti.

Pentru a-si dezvolta pe deplin potentialul fizic, mintal, social, si profesional si a realiza o deplina integrare si participare in toate aspectele vietii, persoana cu dizabilitati trebuie sa beneficieze de servicii si programe de abilitare si reabilitare complexe, adaptate nevoilor, pentru care, de asemenea, este necesara formarea initiala si continua pentru personalul acestora.

In ceea ce priveste participarea la viata politica si publica, Constitutia Romaniei garanteaza egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor romani, fara privilegii si discriminari. Constitutia si Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, cu modificarile si completarile ulterioare, asigura un cadru legal nediscriminatoriu pentru toti cetatenii si permite participarea activa a persoanelor cu dizabilitati la activitatile si administrarea partidelor politice.

Restrictiile referitoare la participarea persoanelor cu dizabilitati in procesul electoral provin din proceduri si practici neconforme precum si din lipsa accesibilizarii.

Participarea la viata culturala, activitati recreative, timp liber si sport este garantata de Constitutie, alaturi de libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale. Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.

Legea speciala obliga autoritatile competente ale administratiei publice sa faciliteze accesul persoanelor cu dizabilitati la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive si de petrecere a timpului liber.

Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 obliga autoritatile administratiei publice sa asigure conditii pentru practicarea educatiei fizice si sportului de catre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, in scopul dezvoltarii personalitatii lor si integrarii in societate, precum si mijloacele care sa permita sportivilor cu handicap participarea la competitii nationale si internationale destinate lor. In Romania exista in prezent un numar de 26 de structuri sportive, membre ale Comitetului National Paralimpic.

In general, participarea persoanelor cu dizabilitati este in multe cazuri limitata sau chiar inexistenta, nu din cauza deficientei sau afectarii, ci din cauza barierelor de mediu, comunicare, de atitudine.

Obiectiv general

Asigurarea participarii depline a persoanelor cu dizabilitati in toate domeniile vietii.

Obiective specifice

OS.1 - Promovarea participarii efective si depline a persoanelor cu dizabilitati la procesele de luare a deciziilor publice.
OS.2 - Asigurarea de sprijin pentru exercitarea de catre persoanele cu dizabilitati a capacitatii juridice.
OS.3 - Asigurarea de sprijin pentru accesul efectiv al persoanelor cu dizabilitati la actul de justitie.
OS.4 - Asigurarea de sprijin pentru exercitarea de catre persoanele cu dizabilitati a dreptului la vot.
OS.5 - Imbunatatirea cadrului de furnizare a informatiilor destinate publicului larg in formate accesibile si cu tehnologii adecvate diverselor tipuri de handicap.
OS.6 - Asigurarea de sprijin si asistenta adecvata pentru exercitarea deplina si efectiva de catre persoanele cu dizabilitati a dreptului la alegere, libertate individuala, control al vietii personale si pentru indeplinirea responsabilitatilor ce le revin in cresterea copiilor lor.
OS.7 - Asigurarea de servicii de sprijin diversificate, accesibile, pentru facilitarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilitati, furnizate in comunitate, atat in mediul urban cat si in mediul rural.
OS.8 - Dezinstitutionalizarea si prevenirea institutionalizarii persoanelor cu dizabilitati, concomitent cu dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru viata independenta si integrare in comunitate.
OS.9 - Asigurarea accesului si participarii persoanelor cu dizabilitati la programe si contexte de educatie nonformala, activitati culturale, sportive, de timp liber si recreative, adecvate intereselor si cerintelor specifice.
OS.10 - Asigurarea mobilitatii personale astfel incat persoanele cu dizabilitati sa aiba posibilitatea sa traiasca independent si sa participe pe deplin la toate aspectele vietii.

VII.3 Egalitate

Analiza situatiei actuale

Constitutia Romaniei garanteaza egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

OG nr. 137/2000 defineste discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice altcriteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate,a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.

Legislatia antidiscriminare nu ofera o definitie a discriminarii pe criteriul dizabilitatii, limitandu-se doar la a enumera dizabilitatea printre criteriile de excludere, restrictie sau preferinta. De asemenea, termenul "adaptare rezonabila" este definit doar in contextul angajarii in munca.

In ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale omului, acestea sunt garantate de Constitutia Romaniei si tratatele internationale la care Romania este parte. Articolul 50 din Constitutie, afirma ca persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala iar Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

Constitutia Romaniei prevede dreptul la vot pentru toti cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani, cu exceptia persoanelor puse sub interdictie. Alegatorii cu dizabilitati au mai multe optiuni pentru a-si putea exercita dreptul de vot, dar exista bariere in domeniul procedurilor de lucru, al accesibilizarii sectiilor de vot, al traseelor stradale si al informarii in formate adaptate.

Noul Cod Civil republicat, intrat in vigoare incepand cu 1 octombrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, a adus elemente de noutate referitoare la includerea unor reglementari specifice privind ocrotirea dreptului la viata, dreptului la sanatate si la integritate fizica si psihica, a dreptului la viata privata si la demnitatea persoanei. Totusi, Codul Civil nu prevede, in sistemul de luare a deciziilor pentru persoanele cu dizabilitati, suficiente masuri de sprijin pentru ca acestea sa-si exercite pe deplin capacitatea lor juridica. Mai mult, in ceea ce priveste institutia tutelei, nu exista proceduri si practici corespunzatoare pentru contestare si administrare.

Prin dispozitiile Codului Penal, 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, este sanctionata conduita persoanelor care actioneaza discriminatoriu dar nu sunt prevazute cirscumstante agravante pentru persoanele supuse discriminarii multiple. Garantiile procesuale cuprinse in Codul penal se aplica in desfasurarea procesului penal tuturor persoanelor, inclusiv celor cu dizabilitati, fara privilegii si fara discriminari.

Cadrul legislativ actual prevede ca nicio persoana nu poate fi supusa torturii si niciunui fel de pedeapsa sau de tratament crud, inuman sau degradant. Incepand cu anul 2014, institutia Avocatul Poporului indeplineste atributiile specifice de Mecanism national de prevenire a torturii in locurile de detentie, in sensul Protocolului Optional la Conventia impotriva torturii si a altor tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Prevederile legale interzic de asemenea prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori, precum si de la persoanele puse sub interdictie.

Totusi, lipsa unui sistem coerent de monitorizare, a analizelor si rapoartelor tematice, absenta datelor statistice referitoare la respectarea drepturilor si libertatilor contribuie la necunoasterea tuturor aspectelor care pot duce la incalcari grave ale drepturilor omului.

Obiectiv general

Eliminarea discriminarii si asigurarea egalitatii pentru persoanele cu dizabilitati.

Obiective specifice

OS.1 - Eliminarea discriminarii pe criterii de dizabilitate.
OS.2 - Asigurarea exercitarii drepturilor civile si politice de catre toate persoanele cu dizabilitati, inclusiv de cele care au nevoie de mai mult sprijin.
OS.3 - Protejarea persoanelor cu dizabilitati impotriva actelor de violenta, exploatare, neglijare, abuz, impotriva relelor tratamente, torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane si degradante, precum si a traficului de persoane.
OS.4 - Asigurarea protectiei si securitatii persoanelor cu dizabilitati in situatii de risc, urgente umanitare si dezastre naturale.
OS.5 - Monitorizarea respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru persoanele cu dizabilitati.

VII.4. Ocuparea fortei de munca

Analiza situatiei actuale

La 31 decembrie 2014, rata de ocupare in munca a persoanelor cu dizabilitati a fost 15,5%, desi exista prevederi legislative incurajatoare ca, de exemplu: scutirea de impozit pe salariu pentru persoanele incadrate in gradul grav sau accentuat, posibilitatea cumularii beneficiilor de asistenta sociala cu veniturile realizate din salarii si altele. 

De asemenea, potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent: a) o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii; b) o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal; c) o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior.

Potrivit aceluiasi act normativ, angajatorii care incadreaza absolventi, persoane cu handicap, sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 18 luni, timp in care absolventii pot urma o forma de pregatire profesionala, organizata de catre angajator, in conditiile legii.

In conformitate cu prevederile Codului Muncii, o persoana dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani. Prin exceptie, o persoana poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Persoanele care sunt incadrate in gradele I si II de invaliditate nu pot desfasura activitati profesionale. Din aprilie 2013, persoanele incadrate in grad de handicap, care au obtinut si decizie medicala de incadrare in grad de invaliditate pot beneficia de pensie de invaliditate daca fac dovada ca au/au avut calitatea de asigurat al sistemului public de pensii. Aceasta modificare legislativa genereaza, paradoxal, efecte negative pe termen lung in privinta angajarii tinerilor cu handicap, care pot solicita pensie de
invaliditate fara a mai accesa piata muncii.

Accesul limitat la ocuparea fortei de munca poate determina insa un nivel ridicat de risc de excluziune sociala si de saracie pentru persoanele cu dizabilitati. Fata de cauzele evidentiate, alti factori determinanti sunt: disparitia de pe piata muncii a unor meserii traditionale, practicate de persoane cu anumit tip de dizabilitate, accesibilitatea redusa pana la si la locul de munca, lipsa adaptarii rezonabile si a tehnologiilor de acces, slaba informare privind avantajele pentru angajatori, limitele sistemului educational care nu acopera integral necesitatile de pregatire pentru munca a persoanelor cu dizabilitati si altele.

Una dintre principalele carente identificate in privinta accesului pe piata muncii este determinata de necunoasterea potentialului persoanelor cu dizabilitati, in special din perspectiva activitatii si participarii si, de aici, lipsa orientarii profesionale corespunzatoare. Sistemul de evaluare a persoanelor cu dizabilitati foloseste inca criterii medicale, barierele ce ingradesc participarea in societate si, in mod deosebit, angajarea in munca nu sunt definite, ceea ce, in consecinta, nu da posibilitatea interventiilor prin servicii diversificate.

Numarul redus al serviciilor de sprijin pentru persoanele cu dizabilitati, de tipul angajare asistata, adaptarea locului de munca, transport adaptat, reprezinta o cauza importanta a mentinerii unei rate scazute de ocupare. In plus, multe persoane cu dizabilitati au nevoie de consiliere sustinuta pentru cresterea increderii in sine, de instruire si dezvoltare a abilitatilor, de pregatire in vederea anagajarii.

In Romania, in domeniul ocuparii persoanelor cu dizabilitati, functioneaza sistemul de cota. Conform cadrului legislativ in vigoare, orice angajator public sau privat cu cel putin 50 de angajati are obligatia de a angaja persoane cu dizabilitati, intr-un procent de minim 4%. Statisticile arata insa ca, de cele mai multe ori, angajatorii prefera celelalte optiuni din lege: sa plateasca la bugetul de stat jumatate din salariul minim pe economie corespunzator fiecarei persoane cu dizabilitati neangajate ori sa achizitioneze bunuri sau servicii de la unitatile protejate. Astfel, desi initiat ca o masura activa, sistemul de cota nu a dus la o rata crescuta de ocupare pentru persoanele cu dizabilitati de aceea, una dintre provocarile viitoare se leaga de cresterea si diversificarea serviciilor aferente ocuparii prin utilizarea sistemului de cota intr-un mod activ.

Cadrul legislativ actual considera unitatile protejate ca una dintre formele protejate de angajare in munca pentru persoanele cu dizabilitati, in prezent fiind inregistrate circa 700 de astfel de structuri, in crestere mai ales dupa implementarea proiectelor de economie sociala.

In acest context strategic, o participare crescuta a persoanelor cu dizabilitati pe o piata a muncii incluziva ar asigura valorificarea potentialului acestora ca forta de munca si ar contribui la atingerea tintei nationale de ocupare.

Obiectiv general

Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la un mediu de lucru deschis, incluziv si accesibil, atat in sectorul public cat si in cel privat, concomitent cu asigurarea accesului lor efectiv la servicii de sprijin pentru cresterea ocuparii pe piata muncii.

Obiective specifice

OS.1 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la un mediu de lucru deschis, incluziv si accesibil.
OS.2 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la programe vocationale, de pregatire pentru munca, de tip antreprenoriat si viata independenta.
OS.3 - Promovarea contributiilor valoroase pe care le pot aduce persoanele cu dizabilitati comunitatii, prin ocupare in munca.
OS.4 - Coordonarea si monitorizarea procesului de promovare si protejare a dreptului la viata independenta si munca al persoanelor cu dizabilitati.

VII.5 Educatie si formare profesionala

Analiza situatiei actuale

Legislatia romaneasca in domeniul educatiei cuprinde o serie de acte normative care reglementeaza situatia si drepturile persoanelor cu dizabilitati. Prin Constitutie, statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invatarea pe tot parcursul vietii, fara nicio discriminare. Cu toate acestea, cadrul legislativ contine prevederi insuficiente privind educatia copiilor, tinerilor si adultilor cu dizabilitati. Terminologia utilizata in diferite reglementari legislative din domeniul educatiei evidentiaza o serie de confuzii si chiar erori; astfel, conceptele din domeniul dizabilitatii sunt folosite in mod neunitar sau uneori chiar in dezacord cu normele internationale. Definirea si tratarea conceptului de educatie incluziva pentru toti copiii, nu doar din perspectiva copiilor cu dizabilitati si CES, reprezinta una dintre prioritatile imediate.

Principala problema la nivelul politicilor educationale, respectiv al Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si al metodologiilor aferente acesteia, consta in absenta unei abordari coerente a educatiei incluzive pentru toti copiii. Acest fapt determina o serie de lacune si dificultati privind rolul si importanta serviciilor de sprijin, a adaptarii rezonabile, a tehnologiei de acces si a altor aspecte relevante pentru problematica incluziunii.

Probleme importante sunt legate de numarul insuficient de servicii de educatie timpurie, astfel ca accesul copiilor cu dizabilitati la aceasta forma de educatie este deficitar; sunt totodata deficitare identificarea timpurie si, implicit, orientarea scolara la varste mici.

O provocare majora a sistemelor de educatie si formare din Romania este monitorizarea persoanelor cu dizabilitati care au acces la diferite forme de educatie si fomare. Principalele surse de informatii statistice la nivel national referitoare la persoanele cu dizabilitati sunt ANPD, ANPDCA, INS, MECS. Informatiile statistice sunt insa colectate in diferite momente ale anului calendaristic, utilizand criterii diferite, ca urmare apar diferente semnificative iar datele nu sunt comparabile si nu pot fi utilizate complementar intre sistemul educational si sistemul de protectie sociala.

Studiile indica o participare redusa la scoala a copiilor cu dizabilitati, reliefata prin sub-inregistrarea acestora la diferite niveluri de educatie, precum si printr-o amploare a fenomenelor de nescolarizare si de abandon scolar. Informatiile furnizate de INS evidentiaza, in ultimii cinci ani, relativa constanta a efectivelor de copii si elevi din invatamantul preuniversitar special - de la invatamantul prescolar la cel posticeal care cuprindea 25.302 persoane la nivelul anului scolar 2013/2014. Datele MECS referitoare la copiii si elevii cu dizabilitati si CES din invatamantul de masa remarca o crestere constanta, dar lenta, a acestei categorii: 17037 elevi cuprinsi in servicii educationale de sprijin; 4754 elevi cu certificat de orientare scolara, dar care nu beneficiaza servicii de sprijin in acelasi an scolar.

Date referitoare la participarea persoanelor cu dizabilitati la invatamantul superior nu sunt colectate la nivel national, dar diferite studii din domeniu apreciaza ca valoarea acestui indicator este foarte scazuta.

Insuficienta resurselor financiare constituie o bariera importanta in scolarizarea copiilor cu dizabilitati in invatamantul de masa. Studii recente privind finantarea sistemului de invatamant preuniversitar pe baza standardelor de cost evidentiaza situatia de subfinantare in care se afla cu prioritate acele scoli care au elevi aflati in risc de abandon scolar, inclusiv elevi cu dizabilitati, a caror scolarizare presupune o paleta larga de interventii educationale si de sustinere.

Alte aspecte problematice referitoare la educatia copiilor cu dizabilitati din invatamantul special si special integrat fac referire la: insuficienta numarului de profesori de sprijin, absenta altor categorii de resurse umane alocate serviciilor educative specializate si/sau accesul limitat la astfel de servicii in afara scolii, indeosebi in mediul rural. O situatie deficitara se inregistreaza si in ceea ce priveste formarea profesorilor din invatamantul de masa in spiritul educatiei incluzive, precum si in domeniul strategiilor concrete de lucru cu copii cu dizabilitati. Programele de formare initiala a cadrelor didactice cuprind elemente reduse referitoare la educatia incluziva, iar oferta de programe de formare continua relevante pentru aceasta problematica este inca limitata.

Infrastructura si resursele materiale ale sistemului de invatamant romanesc constituie adesea bariere privind accesul persoanelor cu dizabilitati la o educatie de calitate. Lipsa tehnologiilor asistive, a accesibilizarii spatiilor scolare si/sau a transportului adaptat generalizat conduc la situatii de abandon scolar pentru copiii si tinerii cu dizabilitati. Specificul dezvoltarii retelei scolare determina dificultati de acces si inechitati cu privire la accesul copiilor cu dizabilitati la educatie, in special a celor din mediul rural. Desfiintarea temporara a scolilor de arte si meserii, precum si reorganizarea ulterioara a invatamantului profesional, respectiv a nivelurilor de specializare obtinute prin aceasta ruta de scolarizare, incepand cu anul scolar 2014/2015, au condus la scaderea oportunitatilor de dezvoltare scolara si profesionala pentru elevii cu dizabilitati.

Curriculumul pentru elevii cu dizabilitati din invatamantul special si special integrat, precum si practicile didactice necesita redimensionari din perspectiva educatiei incluzive. Abordarea curriculumului pentru elevii cu dizabilitati din invatamantului special nu valorifica viziunea non-categoriala propusa de educatia incluziva. Din
perspectiva incluziunii, adaptarea curriculara pentru copiii cu dizabilitati integrati in scolile de masa ramane, de asemenea, o situatie problematica.

Cat priveste procesul de evaluare si orientare scolara si profesionala din invatamantul special si special integrat, legea educatiei a adus schimbari semnificative, prin noile roluri ale CJRAE/CMBRAE. Realitatea scolara semnalizeaza o serie de dificultati referitoare la: insuficienta personalului de sprijin, in special in mediul rural, lipsa unei pregatiri a personalului pentru aplicarea noilor atributii, absenta unor metodologii si proceduri unitare la nivel national, colaborarea defectuoasa cu alte institutii cu rol in evaluarea copiilor cu dizabilitati.

Obiectiv general

Promovarea educatiei si formarii profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile si a invatarii de-a lungul vietii pentru persoanele cu dizabilitati.

Obiective specifice

OS.1 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la educatie si formare, in forme si contexte adaptate, in comunitatile in care traiesc.
OS.2 - Dezvoltarea competentelor persoanelor cu dizabilitati necesare participarii depline si egale la educatie si formare, ca membri activi ai comunitatii din care fac parte.
OS.3 - Asigurarea calitatii serviciilor educationale si de formare, adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilitati si relevante din perspectiva incluziunii.
OS.4 - Cresterea gradului de constientizare in familie, scoala, comunitate si societate a importantei si nevoii respectarii dreptului la educatie si formare profesionala pentru toate persoanele cu dizabilitati.

VII.6 Protectie sociala

Analiza situatiei actuale

Participarea redusa a persoanelor cu dizabilitati la educatie si pe piata fortei de munca poate duce la excluziune, saracie si izolare. Pentru a preintampina aceste efecte, persoanele cu dizabilitati au nevoie de protectie sociala adecvata, de programe de orientare profesionala, de programe de reducere a saraciei, de asistenta corespunzatoare dizabilitatii, de programe speciale in ceea ce priveste locuirea si alte servicii de sprijin.

Elementul-cheie pentru acordarea beneficiilor de asistenta sociala il constituie gradul de handicap - grav, accentuat, mediu, usor. Persoanele incadrate in gradul grav sau accentuat beneficiaza de indemnizatie lunara si buget personal complementar care se acorda indiferent de veniturile obtinute din salarii sau pensii. Persoanele incadrate in gradul mediu beneficiaza de bugetul personal complementar care se acorda, de asemenea, cumulativ cu veniturile obtinute din salarii sau pensii si nu este luat in calcul la stabilirea altor drepturi si obligatii. Persoanele incadrate in gradul usor nu primesc prestatii sociale directe.

Indemnizatia si bugetul personal complementar se cumuleaza cu salariul si/sau cu pensia. In schimb, in situatia in care indemnizatia si bugetul personal complementar reprezinta singura sursa de venit, aceasta constituie o bariera in accesarea venitului minim de insertie. Acestea din urma demonstreaza faptul ca respectivele beneficii de asistenta sociala nu sunt destinate cheltuielilor legate de dizabilitate, in sensul prevazut de art. 28 din Conventie.

Incadrarea in fiecare dintre cele patru grade determina acordarea acelorasi beneficii si servicii tuturor persoanelor din acel grad, indiferent de nevoile lor individuale.

Serviciile sociale specializate, de zi, adaptate nevoilor, la care ar trebui sa aiba acces persoanele cu dizabilitati, sunt intr-un numar extrem de redus si dispersate geografic neunitar. La nivelul intregii tari, existau la 31 decembrie 2014, numai un numar de 56 de servicii nerezidentiale, numarul persoanelor adulte cu dizabilitati beneficiare fiind de 2673.

Strategia isi propune sa determine dezvoltarea retelei de servicii nerezidentiale pentru persoanele cu dizabilitati in comunitate, pe baza evaluarii nevoilor individuale, servicii care sa contribuie esential la cresterea autonomiei, in paralel cu evitarea neglijarii si marginalizarii.

In ceea ce priveste evaluarea persoanelor cu handicap, in prezent, aceasta este predominant medicala in cazul persoanelor adulte cu dizabilitati si neunitara din punct de vedere al sistemelor de handicap si de invaliditate. In ultimii ani, au fost adaugate noi criterii medicale, fara o analiza a prevalentei afectiunilor in populatie si a bugetului de stat in sensul sustinerii beneficiilor de asistenta sociala pentru toate persoanele incadrate in grad de handicap.

Viziunea promovata de documentele OMS si ONU arata ca prezenta unei conditii de sanatate reprezinta o premisa dar nu conduce obligatoriu la dizabilitate. Diagnosticul medical in sine nu este, ca atare, suficient pentru a fundamenta incadrarea intr-un grad de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala, tinand cont de varsta, alti factori personali si de conditiile de mediu in care persoana traieste.

Promovarea unei noi abordari si schimbarea de paradigma in ceea ce priveste evaluarea dizabilitatii, tratarea acestor teme dintr-o perspectiva multidimensionala, prin colaborare interinstitutionala si echipe multidisciplinare, constituie una din marile provocari in perioada 2015-2020.

Obiectiv general

Promovarea si protectia dreptului persoanelor cu dizabilitati la un standard adecvat de viata pentru imbunatatirea continua a calitatii vietii lor.

Obiective specifice

OS.1 - Imbunatatirea continua a conditiilor de viata a persoanelor cu dizabilitati, precum si protectia dreptului acestora la la un standard adecvat de viata.
OS.2 - Asigurarea accesului la protectie sociala, in special in cazul copiilor, fetelor, femeilor si persoanelor varstnice cu dizabilitati.
OS.3 - Asigurarea de servicii integrate in comunitate.
OS.4 - Constientizarea si sensibilizarea opiniei publice pentru sustinerea cresterii calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati.

VII.7 Sanatate

Analiza situatiei actuale

La nivel mondial exista circa un miliard de persoane care au o forma de dizabilitate. Dintre acestia, intre 110 - 190 de milioane de persoane se confrunta cu o limitare functionala importanta. Se apreciaza ca numarul persoanelor cu dizabilitati va creste in viitor, avand printre factorii cauzali fenomenul global de imbatranire a populatiei, cresterea duratei medii de viata si expansiunea bolilor netransmisibile.

Nevoile de ingrijiri de sanatate ale persoanelor cu dizabilitati pot fi foarte variate, de la aspecte specifice dizabilitatii, de exemplu, necesitatea unor dispozitive medicale, a unor ingrijiri sau tratamente specifice sau a accesului la servicii de reabilitare, la nevoi generale de servicii de sanatate ca, de exemplu, nevoia de acces la unele programe de screening pentru identificarea precoce a unor boli netransmisibile sau nevoia de servicii de educatie pentru sanatate. In acelasi timp, conform Raportului Mondial privind Dizabilitatea, realizat de OMS si Banca Mondiala in anul 2011, este recunoscut faptul ca persoanele cu dizabilitati au un acces mai redus la serviciile de sanatate iar multe dintre nevoile lor de ingrijiri de sanatate raman nerezolvate. Aceasta realitate exista in conditiile in care statele lumii au aderat la Conventie, care prevede ca persoanele cu dizabilitati au dreptul sa "se bucure de cea mai buna stare de sanatate, fara discriminare pe criterii de dizabilitate" si ca statele parti trebuie sa adopte masurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilitati la "toata gama de servicii de sanatate, inclusiv in domeniul sanatatii sexuale si reproductive", precum si la programele nationale de sanatate, la acelasi nivel de calitate si standard de ingrijire cu populatia generala. Totodata, serviciile de sanatate trebuie sa fie gratuite sau sa aiba preturi accesibile si sa fie furnizate cat mai aproape posibil de comunitatea in care traieste persoana. In mod deosebit, serviciile de reabilitare trebuie sa fie disponibile, astfel incat persoanele cu dizabilitati sa isi mentina maximum de autonomie, sa isi dezvolte pe deplin potentialul fizic, mintal, social si profesional si sa realizeze o deplina integrare si participare in toate aspectele vietii.

Informatii consistente privind nevoile de sanatate si accesul real la serviciile de sanatate al persoanelor cu dizabilitati la nivel national nu sunt colectate sistematic iar unele evidente sugereaza ca acest acces este deficitar. Sistemul informational din sanatate nu evidentiaza indicatori de acces, precum consumul de servicii medicale la persoanele cu dizabilitati, nevoia de servicii medicale a acestora, cererea de servicii medicale sau intervalul de timp in care cererea este rezolvata.

In acest context, este dificil de estimat gradul de acces al persoanelor cu dizabilitati la serviciile de sanatate furnizate prin sistemul de asigurari sociale de sanatate si, implicit, masura in care legislatia este implementata.

Principalele probleme privind accesul persoanelor cu dizabilitati la servicii de sanatate si de abilitare si reabilitare sunt reprezentate de:

• a) cunoasterea fragmentara a nevoilor de servicii de sanatate pentru abilitare si reablitare a persoanelor cu dizabilitati, de exemplu, nevoia de servicii de reabilitare medicala sau de tratament balnear;
• b) acoperirea deficitara cu servicii de sanatate de tip general sau cu servicii specifice nevoilor generate de dizabilitate, de exemplu, serviciile de sprijin si consiliere pentru persoanele cu dizabilitati si pentru familiile acestora, in special la momentul si dupa anuntul dizabilitatii sunt aproape inexistente, exista un numar insuficient de servicii de zi in scopul abilitarii si reabilitarii;
• c) adaptarea insuficienta a serviciilor de sanatate generale si specifice la nevoile persoanelor cu dizabilitati, in termeni de finantare, tehnologie, infrastructura si pregatire a personalului;
• d) existenta unor bariere de acces de tip cultural, de exemplu atitudini pasive ale apartinatorilor si, uneori, chiar ale personalului medical, fizic, de tip operational si economic, de exemplu, costuri pe care persoanele cu dizabilitati nu si le pot permite;
• e) lipsa continuitatii, a integrarii intre serviciile de sanatate furnizate la diferite niveluri de asistenta medicala, ca si intre serviciile de sanatate, si cele de asistenta sociala si de educatie;
• f) necunoasterea gradului de raspuns al sistemului de sanatate la problemele persoanelor cu dizabilitati. Nu exista analize privind gradul de raspuns adaptat al serviciilor de sanatate, din punct de vedere calitativ si cantitativ, la nevoile persoanelor cu dizabilitati, sau de monitorizare a acordarii serviciilor de sanatate pentru persoanele cu dizabilitati, inclusiv in relatie cu activitatile privind sanatatea reproducerii - administrarea de mijloace contraceptive si masuri de planificare familiala pe baza consimtamantului liber exprimat si informat al persoanei cu dizabilitati sau al reprezentantului sau legal;

Obiectiv general

Asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilitati, la servicii si facilitati de sanatate, de calitate, care acorda atentie problemelor specifice de gen, la un cost rezonabil si cat mai aproape posibil de comunitatile in care acestea traiesc.

Obiective specifice

OS.1 - Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la aceeasi gama de servicii de sanatate, la acelasi nivel de calitate, precum cele furnizate pentru celelalte persoane, inclusiv in domeniul sanatatii sexuale si reproductive, al sanatatii dentare si mentale.
OS.2 - Asigurarea accesului copiilor si persoanelor adulte cu dizabilitati la diagnosticare si interventie timpurie, la masuri pentru prevenirea riscului aparitiei dizabilitatii.
OS.3 - Cresterea gradului de constientizare al profesionistilor din sanatate privind drepturile omului, demnitatea, autonomia, drepturile si nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilitati in materie de sanatate, abilitare si reabilitare, prin instruire si promovarea de standarde etice in domeniul serviciilor de sanatate publice si private.
OS.4 - Constientizarea populatiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati in materie de sanatate, abilitare si reabilitare.

VII.8 Statistici si colectarea datelor

Analiza situatiei actuale

In prezent, sunt colectate date despre persoanele cu dizabilitati atat neinstitutionalizate, cat si institutionalizate, pe regiuni de dezvoltare si pe judete. Datele culese sunt dezagregate pe grupe de varsta si sex, pe grade de handicap (grav, accentuat, mediu si usor) si pe tipurile de handicap prevazute de Legea nr.448/2006. In ceea ce priveste institutiile, numarul, tipul, capacitatea acestora, precum si numarul de beneficiari din institutiile publice de asistenta sociala pentru persoanele adulte cu dizabilitati, rezidentiale si nerezidentiale, sunt centralizate si diseminate de catre ANPD, iar numarul, tipul, capacitatea si numarul de beneficiari din institutiile publice pentru copii cu dizabilitati rezidentiale si nerezidentiale sunt culese si diseminate de catre ANPDCA, din datele transmise de DGASPC, trimestrial.

Datele operationale sunt colectate prin intermediul unor machete.

Datele primite de catre ANPD sunt corelate si agregate la nivel national, prelucrate si interpretate in baza acestora fiind elaborate rapoartele statistice trimestriale si cele anuale.

A fost elaborat si implementat un sistem informatic national de gestiune si monitorizare a aplicarii reglementarilor din domeniu si controlul activitatilor de protectie a persoanelor cu handicap, sub forma unui Registru electronic national cu privire la persoanele cu handicap, denumit in continuare Registru.

Scopul Registrului este de a integra intr-un depozit de date central toate informatiile existente in bazele de date ale DGASPC din subordinea consiliilor judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, de a fi un sistem informatic unitar de colectare si raportare a acestor date si de a oferi suportul informational pentru deciziile si politicile cu impact asupra activitatilor a caror realizare se afla in responsabilitatea beneficiarilor Registrului.

Aplicatia informatica de la nivel central reprezinta, in ansamblul sistemului de colectare si raportare a datelor statistice MMFPSPV - DGASPC, componenta de analiza manageriala si asigura printr-un set complet de instrumente si functionalitati, consolidarea datelor operationale de la nivelul DGASPC, pentru analiza si luarea unor decizii.

Aplicatia include un generator de rapoarte, instrumente de analiza multidimensionala si simulare.

Registrul electronic national devine astfel un punct national unic de agregare a datelor, de informare si acoperire a multiplelor forme de raportare a activitatilor cu privire la protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati.

Obiectivul trebuie sa devina monitorizarea respectarii tuturor drepturilor omului pentru persoanele cu dizabilitati si nu dizabilitatea. Astfel, monitorizarea ar trebui sa vizeze ce are sau ce nu are de facut societatea ca sa nu obstructioneze exercitarea deplina a drepturilor si nu cum deficienta afecteaza exercitarea acestora. Datele trebuie sa fie segregate pe diverse criterii, de exemplu, grupe de varsta, mediu de resedinta, gen, conditie sociala, nivel de saracie, etnie etc.

Este important sa se optimizeze procesele institutionale, astfel incat sa contribuie semnificativ la simplificarea procedurilor necesare in vederea accesarii beneficiilor si serviciilor sociale, prin digitalizare si, in acelasi timp, sa ofere informatii la nivel central in timp real.

De asemenea, este important ca monitorizarea sa se faca impreuna cu persoanele cu dizabilitati si familiile lor, organizatii ale persoanelor cu dizabilitati si ONG-uri care lucreaza pentru dizabilitate, inclusiv furnizori de servicii sociale publici si/sau privati.

Toate acestea presupun dezvoltarea capacitatii tuturor autoritatilor care vor contribui la furnizarea situatiei evidentelor persoanelor cu dizabilitati.

Obiectiv general

Fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilitati pe baza informatiilor si datelor statistice si de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.

Obiective specifice

OS.1 - Imbunatatirea modalitatilor de colectare de informatii cu privire la persoanele cu dizabilitati si nevoile acestora.
OS.2 - Asigurarea transparentei informatiilor calitative si cantitative.
OS.3 - Imbunatatirea colaborarii pentru a asigura o abordare comuna si unitara a statisticilor privind dizabilitatea.

CAPITOLUL VIII - REZULTATELE STRATEGIEI

VIII.1. Rezultatele politicii publice

Strategia se constituie intr-un document programatic care asigura crearea unui cadru normativ in ceea ce priveste promovarea principiilor si obiectivelor Conventiei pentru perioada 2015-2020, respectiv pentru asigurarea exercitarii depline si in conditii de egalitate a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului de catre toate persoanele cu dizabilitati.

In egala masura, aceasta reprezinta si o conditionalitate ex-ante a Romaniei, stabilita de Comisia Europeana, in accesarea fondurilor structurale aferente perioadei de programare 2014-2020.

Strategia include atat programele si interventiile proprii ale ANPD cat si ale celorlalti actori importanti din domeniul protectiei si promovarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati, cu impact in: incadrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati, protectia sociala, accesul la mediul fizic, informational si comunicational, la educatie, cultura, sanatate, participare si egalitate.

VIII.2. Rezultatele actiunilor

Principalele rezultate vizate a fi obtinute prin implementarea Strategiei sunt urmatoarele:

1. cresterea gradului de accesibilizare a mediului fizic, transportului, informatiilor si mijloacelor de comunicare, inclusiv prin asigurarea de tehnologii si sisteme informatice si de comunicatii astfel incat persoanele cu dizabilitati sa beneficieze de acestea in conditii egale cu ceilalti;
2. exercitarea deplina a tuturor drepturilor de catre persoanele cu dizabilitati in comunitate;
3. asigurarea si promovarea conditiilor pentru exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre toate persoanele cu dizabilitati, in conditii de egalitate cu ceilalti membri ai societatii;
4. cresterea gradului de ocupare prin asigurarea unui mediu de lucru deschis, incluziv si accesibil, concomitent cu asigurarea accesului efectiv al persoanelor cu dizabilitati la servicii de sprijin in vederea ocuparii;
5. promovarea unui invatamant favorabil incluziunii la toate nivelurile si a invatarii de-a lungul vietii pentru persoanele cu dizabilitati;
6. promovarea si protectia dreptului persoanele cu dizabilitati la conditii de trai decente si la imbunatatirea continua a conditiilor de trai, fara discriminare pe criterii de dizabilitate;
7. cresterea gradului de asigurare de servicii sociale si de sprijin in comunitate, inclusiv prin dezvoltarea unui sistem integrat, incluziv, accesibil si de calitate de servicii;
8. asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la servicii si facilitati de sanatate, de calitate, la un cost rezonabil si cat mai aproape posibil de comunitatile in care acestea traiesc;
9. consolidarea mecanismelor de coordonare, monitorizare si evaluare.

CAPITOLUL IX - INDICATORI

Indicatorii prevazuti in Planul operational sunt indicatori de rezultat care vor fi operationalizati in cadrul grupurilor de lucru.

Pentru anumiti indicatori care nu sunt disponibili in prezent, dar care trebuie sa fie cunoscuti, este necesara dezvoltarea sistemului de statistici si colectarea datelor.

CAPITOLUL X - IMPLICATII PENTRU BUGET

Conform legislatiei in vigoare, sistemul de protectie a persoanelor cu dizabilitati este sustinut, preponderent, de la bugetul de stat, alte surse fiind bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor, bugetele locale ale judetelor/sectoarelor municipiului Bucuresti, contributiile lunare de intretinere a persoanelor cu handicap care beneficiaza de servicii sociale in centre si donatii, sponsorizari, in conditiile legii.

Plata asistentilor personali sau a indemnizatiilor lunare, in situatia in care parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav, adultii cu handicap grav ori reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia celor cu handicap vizual grav, au optat pentru aceasta, este asigurata de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA si, in completare, din bugetele primariilor.

Finantarea centrelor publice de asistenta sociala pentru persoanele cu handicap este asigurata pe baza standardelor de cost de la bugetul de stat, si, in completare, de la bugetele consiliilor judetene/sectoarelor municipiului Bucuresti.

Indeplinirea obiectivelor si masurilor aferente acestora din cuprinsul Strategiei si realizarea sustinerii financiare a programelor si activitatilor destinate promovarii, protejarii si asigurarii exercitarii depline si in conditii de egalitate a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului de catre toate persoanele cu
dizabilitati vor fi asigurate in principal prin:

1. alocarea echilibrata a surselor bugetare, prin legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat, la nivelul tuturor institutiilor/autoritatilor publice nationale si locale implicate;
2. atragerea si valorificarea optima a fondurilor externe nerambursabile/rambursabile de la nivelul Uniunii Europene si a altor organisme internationale.

Resursele financiare necesare implementarii Strategiei provin, in principal, din fonduri de la bugetul de stat alocate fiecarui minister si fiecarei institutii cu competenta in implementarea Strategiei, fonduri de la bugetele locale si fonduri europene.

CAPITOLUL XI - IMPLICATII JURIDICE

In plan legislativ, implementarea Strategiei impune evaluarea actelor normative aplicabile domeniului protectiei si promovarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati, demersurile legislative urmarind cu precadere clarificarea competentelor si responsabilitatilor structurilor cu atributii in materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum si conformitatea cu actele comunitare aferente.

Initiativele legislative de modificare si/sau completare a unor acte normative de nivel superior si a celor de nivel inferior se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza oportunitatilor reiesite din Strategie.

De asemenea, la nivel institutional, implementarea Strategiei si a planului aferent presupune adoptarea de acte administrative in vederea realizarii masurilor prevazute.

Strategia nationala "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati", 2015-2020 si Planul operational pentru implementarea acesteia vor fi aprobate prin hotarare de Guvern.

CAPITOLUL XII - COORDONARE SI MONITORIZARE

Conform Legii nr. 221/2010 pentru ratificarea Conventiei, ANPD este desemnata autoritate centrala de coordonare privind implementarea Conventiei.

Monitorizarea implementarii Strategiei va fi realizata de ANPD, pe baza unei metodologii si a unor instrumente de lucru ce vor dezagrega indicatorii existenti pe diferite criterii si vor indica valorile de referinta, acolo unde acestea sunt cunoscute. Instrumentul de monitorizare a strategiei se aproba de Presedintele ANPD, in termen de 120 de zile dupa aprobarea prezentei Strategii.

Anual, ANPD va elabora un raport privind stadiul implementarii Strategiei care va fi facut public in al doilea trimestru al anului urmator pentru anul precedent. O prima evaluare de etapa a implementarii prezentei Strategii se va desfasura la sfarsitul anului 2017. Pe baza rezultatelor acestei evaluari de etapa se va decide cu privire la oportunitatea ajustarii Planului operational, astfel incat sa poata fi amendate masurile propuse si sa fie posibila identificarea interventiilor potrivite pentru perioadele urmatoare.

Implementarea prezentei Strategii va fi realizata la nivelul fiecarei autoritati/ institutii prevazuta in Planul operational pentru fiecare masura. Pentru aceasta, ]n conformitate cu prevederile art. 33 pct.1 din Conventie, se vor desemna puncte de contact in cadrul ministerelor implicate pentru a facilita masurile aferente in diferite sectoare si la diferite niveluri.

Coordonarea implementarii fiecarei masuri este indeplinita de catre prima institutie mentionata la rubrica responsabili, iar coordonarea implementarii Strategiei se face la nivelul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Dizabilitati.

Acronime

AEP = Autoritatea Electorala Permanenta ANC Autoritatea Nationala pentru Calificari
ANCOM = Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii
ANOFM = Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
ANPD =Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati
ANPDCA = Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie
ANPIS = Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala
ANSPDCP = Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
APL = Autoritati publice locale
CJRAE/ = Centre Judetene de Resurse si Asistenta Educationala
CMBRAE = Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala
CNAS = Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
CNCD = Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
DGASPC = Directii Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
DSP = Directia de Sanatate Publica
FNUASS = Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
INEMRCM = Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca
IRDO = Institutul Roman pentru Drepturile Omului
ISJ = Inspectorat Scolar Judetean
MDRAP = Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
MECS = Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice
MSI = Ministerul pentru Societatea Informationala
MFE = Ministerul Fondurilor Europene
MMFPSPV = Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice
MAI = Ministerul Afacerilor Interne
MJ = Ministerul Justitiei
MS = Ministerul Sanatatii
MT = Ministerul Transporturilor
MTS = Ministerul Tineretului si Sportului

DESCARCATI in format pdf

• HOTARARE pentru aprobarea Strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati" pentru perioada 2015-2020 si a Planului operational privind implementarea strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati" 2015-2020
• Anexa 1 - Strategia nationala "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati" pentru perioada 2015-2020
• Anexa 2 - Planul operational privind implementarea strategiei nationale "O societate fara bariere pentru persoanele cu dizabilitati" 2015-2020

Adauga comentariu

Nume*

Email*

Titlu*

Actualizează

Trimite

Anulează