Reforma cercetarii stiintifice din RomaniaReforma cercetarii din Romania a demarat in forta

Dupa mai bine de un an de mandat, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a lansat o reformare din temelii si fara precedent a sistemului de cercetare din Romania, fapt care ofera cercetatorilor performanti reale motive de optimism. Pentru ca opinia publica este relativ putin informata cu privire la subiectul cercetarii stiintifice, as dori sa trec in revista modul in care se vede, dupa un an, reformarea cercetarii romanesti.

Oameni performanti in pozitii cheie

O mare parte a deciziilor care afecteaza domeniul academic si de cercetare este luata de catre consilii de experti, stabilite la nivel national. O reforma reala poate incepe in sistem doar daca aceste consilii sunt populate cu oameni de calitate, valorosi si de nivel international care sa impuna aceleasi standarde si sistemului de educatie si cercetare din Romania. La inceputul acestui an, ministrul Funeriu a schimbat majoritatea acestor consilii, care erau populate cu oameni mediocri, multi pusi pe criterii politice sau de interese.

Sa luam consiliile pe rand

Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) ghideaza procesul de acordare a titlurilor si diplomelor universitare, inclusiv confirmarea titlurilor de conferentiar si profesor universitar, fiind asadar un consiliu esential care trebuie sa asigure promovarile pe criterii reale de calitate stiintifica si didactica.

Componenta noului consiliu CNATDCU este una curajoasa cu foarte multi membri cercetatori de seama din strainatate. Iata cateva exemple, la comisia de biologie si biochimie, domeniu in care Romania este mult in urma Occidentului: Stefan N. Constantinescu, Universite Catholique de Louvain, Belgia; Cosmin Saveanu, Institut Pasteur, Paris, Franta; Octavian Voiculescu, University of Cambridge, Marea Britanie; Alex Almasan, Lerner Research Institute, Ohio, SUA; Dorina Avram, Albany Medical College, SUA; Mihai Ciubotaru, Yale University, SUA; si lista poate continua, fiind disponibila pe Monitorul Oficial.

Toti acesti membri, cat si cei din tara, de unde au fost selectati cei mai buni oameni disponibili, sunt o garantie ca de acum inainte titlurile de lector, conferentiar sau profesor universitar se vor da pe criterii reale de calitate. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS, vechiul CNCSIS) este organismul consultativ care realizeaza strategiile in domeniul finantarii si evaluarii cercetarii stiintifice. Printre altele, CNCS raspunde si de procesul de acordare a granturilor de cercetare, instrumentul principal prin care cercetarea stiintifica este finantata de catre stat.

Vechiul CNCSIS a refuzat sistematic o reforma reala a sistemului de cercetare, pentru ca a refuzat sa introduca evaluarea internationala a granturilor si, desi s-au inregistrat progrese in structura instrumentelor de finantare, banii au ajuns frecvent la grupuri mediocre, fiind o grava risipa de fonduri publice.

Noul CNCS este condus de oameni cu o activitate de cercetare reala, de nivel international, avand publicatii si in reviste precum Science si Nature, cele mai bune reviste stiintifice din lume si unde in decursul istoriei putini romani au reusit sa publice.

Presedintele CNCS este Alexandru Babes, unul dintre cei mai buni cercetatori din domeniul biomedical din Romania si un om foarte onest si integru in care am mare incredere.

In plus fata de aceste consilii, Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica (ANCS) este organismul prin care ministerul isi realizeaza atributiile in domeniul cercetarii stiintifice. In toamna anului 2010, la conducerea ANCS a fost numit Dragos Ciuparu, unul dintre cei mai buni cercetatori din Romania si fost cercetator la Yale University din SUA.

Pentru prima data in ultimii 20 de ani, la conducerea ANCS se afla un cercetator cu adevarat competent. Consilierul acestuia, Alexandru Cabuz, a activat mult timp in strainatate, in SUA, Anglia si Franta, astfel incat echipa de la ANCS are o viziune corecta asupra cercetarii, aliniata la realitatile internationale. Exista astfel sperante reale ca in sfarsit cercetarea va fi finantata si evaluata pe criterii de performanta internationala si ca va avea sansa de a iesi din mediocritate si ipocrizie.

Banii vor fi alocati pe criterii de performanta de nivel international

Recent, CNCS a lansat o noua competitie masiva pentru granturi de cercetare pe anul 2011, dupa ce criza a adus o pauza de aproape 3 ani, fiind finantate in 2010 doar proiecte pentru tineri. Daca sumele enorme investite de fosta guvernare au ajuns in mare parte la cercetatori mediocri, programul actual este decis sa schimbe din temelii aceasta stare de lucruri si sa se asigure ca banii vor ajunge doar la cei care ii merita.

La momentul lansarii competitiei 2011, CNCS a transmis si un mesaj foarte incurajator pentru cercetatorii performanti din Romania, din care citez: "Daca Romania este a saptea tara ca populatie in Uniunea Europeana, un sistem CDI performant ar trebui sa o propulseze in mod natural macar pe al saptelea loc ca performanta stiintifica. Atingerea unei asemenea proportii este obiectivul programelor CNCS pe termen mediu. Pentru a ajunge aici, trebuie sa ne asiguram mai intai ca resursele financiare ajung la grupurile de cercetare competitive. Putem face asta prin implementarea imediata a unor solutii si mecanisme care corespund setului de bune practici internationale din domeniu".

Noua competitie este de-a dreptul revolutionara, introducand masuri pe care nimeni nu a avut curajul sa le ia in ultimii 20 de ani, de teama de a nu deranja masa mare de mediocritate din sistemul de cercetare romanesc.

Sa luam aceste masuri pe rand

Cea mai importanta masura este introducerea pentru prima data a evaluatorilor straini, in proportie de cel putin 50% pentru fiecare proiect de cercetare. Se elimina astfel conflictul de interese si situatia in care "gasti" universitare se evaluau intre ele si se favorizau pentru a sifona pe nemeritat fondurile de cercetare. Evaluatorii straini vor fi selectati din tari cu un sistem de cercetare performant. Granturile de cercetare au fost restructurate, dupa un model similar cu cel practicat de instrumentele cele mai competitive la nivel european, derulate de European Research Council, astfel incat evaluarea internationala sa fie posibila in cele mai bune conditii.

Mai departe, pentru a fi eligibili pentru a aplica la granturi, cercetatorii trebuie sa indeplineasca criterii stiintifice minimale, cu alte cuvinte sa poata demonstra ca au un minim de competenta in domeniu, cuantificata prin vizibilitatea internationala (publicatii stiintifice in reviste de buna calitate, etc). Criteriile au fost fixate suficient de jos pentru ca un cercetator cu o activitate decenta sa aiba dreptul sa aplice la finantare si sa se inscrie in competitie.

Ca sa dau un exemplu, pentru a se califica in competitie, un cercetator trebuie sa fi publicat macar un articol stiintific intr-o revista de calitate decenta, un lucru care nu ridica probleme unui student doctorand din Occident. De asemenea, criteriile minimale au fost facute cu grija pentru a raspunde situatiilor diferite din domenii diferite (stiinte dure, stiinte sociale, stiinte umaniste). Cu toate acestea, exista universitati in Romania unde nivelul este atat de scazut incat, de exemplu, din 300 de cadre didactice si cercetatori doar 10 indeplinesc criteriile minimale de eligibilitate. Acest fapt demonstreaza, daca mai era necesar, ca marea masa a profesorilor universitari, a cadrelor didactice si de cercetare din universitati si institute nu se ridica nici macar la nivelul unui student doctorand din strainatate!

Introducerea curajoasa a unor criterii minime de performanta stiintifica elimina marea masa de mediocritate, din care fac parte foarte multi profesori influenti la nivel de sef de catedra, decan, rector s.a.m.d., care prin influenta si aranjamente sifonau pana acum grosul banilor destinati cercetarii.

In concluzie, reformele initiate de Ministerul Educatiei aduc multa speranta tinerilor cercetatori, celor performanti si cu activitate vizibila la nivel international. Numirea unor cercetatori buni care au avut sansa sa activeze si la nivel international sau sunt chiar acum la universitati de mare prestigiu din strainatate, precum si introducerea unor instrumente moderne de finantare a cercetarii, axate pe evaluare internationala, creeaza premisele renasterii cercetarii romanesti. Procesul este de lunga durata, dar cred ca putem fi bucurosi ca tocmai a demarat in forta!

Dr. Raul C. Muresan
Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice
Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie
Cluj-Napoca, Romania

Sursa: Ziare.com

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .