Ca nu sunt bani pentru spitale si ca ne pleaca medicii, asta vedem in fiecare zi. Ce nu stim este ca in Romania, medicina face si progrese. Vorbim de cercetarea in domeniul medical. Cercetatorii romani au descoperit celulele care alaturi de celulele stem ajuta la refacerea mult mai rapida a unui organ bolnav. Important este, spun cercetatorii, ca aceste celule, numite telocite, pot reface chiar si inima.

Cercetatorii de la Institutul "Victor Babes"au descoperit intamplator, in timp ce faceau studii ale celulelor din intestin, prezenta unor celule care impreuna cu cele stem ar putea reface muschiul inimii afectat de infarc. Astfel, cu ajutorul microscopului electronic s-au descoperit telocitele. In prima faza acestea au fost gasite in pancreas, dupa care s-au facut mai multe cercetari si au fost descoperite si la nivelul altor organe.

Telocitele sunt celule care exista practic in fiecare organ, in afara de creier. Spre deosebire de celulele stem, pot fi recoltate oricand si, alaturi de acestea din urma, pot reface mult mai usor un organ bolnav.

"Este la nivel mondial pentru ca s-a reusit sa fie promovata la nivel mondial, ca, altfel, desi eram primii, puteam sa aparem al doilea", a declarat Mircea Leabu, cercetator stiintific.

Cercetatorii romani spun ca telocitele ar putea fi cheia regenerarii inimii. Infarctul miocardic este principala cauza de mortalitate in lume. Cei care au probleme cu inima au sanse de vindecare daca sunt injectati cu telocite.

Uimitoarea descoperire a fost facuta in conditiile in care cercetarea in Romania este mai mult un hobby.

"Aceasta cercetare a fost facuta din entuziasm. Partial din buzunar, daca vreti, ca sa fie un raspuns corect. Colegii mei va pot spun ca daca avem nevoie sa cumparam ceva, dau bani de la ei", a declarat Laurentiu Popescu, directorul Institutului "Victor Babes".

Pe de alta parte profesorul universitar Stefan Constantinescu a declarat ca un grup minim de cercetare, in care ai un cercetator profesional, 2-3 studenti si un tehnician, inseamna intre 50.000-60.000 de euro pe an.

Pana la tratarea efectiva a bolnavilor cu telocite, mai e drum lung, spun cercetatorii romani. Trebuie facute o serie de teste si pentru asta e nevoie, din nou, de bani. Nu de la statul roman, spun medicii, care isi pun speranta acum in fondurile Uniunii Europene.

Denumite initial celule interstitiale "Cajal-like", datorita unor asemanari cu celulele interstitiale Cajal din tubul digestiv, responsabile de miscarile acestuia, studiul detaliat al caracteristicilor telocitelor a aratat deosebiri clare fata de celulele Cajal si a impus adoptarea acestui nou termen.

Rolul telocitelor este acela de tele-coordonare, la distanta, prin intermediul prelungirilor lor extrem de lungi si subtiri (telopode), a altor tipuri celulare, de stabilire de contacte de tip "sinapse stromale" cu acestea si de comunicare prin intermediul unor structuri microveziculare - exozomi, au explicat cercetatorii.

Chinezii finanteaza institutul "Victor Babes" cu 250.000 de euro

Institutul National de Patologie "Victor Babes" (Director General – Acad. L.M. Popescu) si Departamentul de Medicina Celulara si Moleculara al Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti organizeaza o dezbatere pe tema "Cercetarea din medicina romaneasca - o sansa de revitalizare a sistemului sanitar".

Vor fi prezentate rezultatele participarii echipei romanesti in cursul vizitei la Beijing precum si la Forumul International al Inimii / Congresul de Cardiologie de la Beijing.

"Recent s-a realizat gratie academicianului Laurentiu M. Popescu, un proiect de cercetare impreuna cu specialisti din China de cca 250.000 de euro. Din nefericire insa exista o limitare a finantarii cercetarii anul acesta, chiar mai importanta decat anul trecut. Proiecte cu care am am castigat in competitiile de finantare nu au mai fost finantate sau au fost finantate la un nivel foarte redus, in contextul reducerii bugetului cercetarii la niste cote fara precedent sub 0,3 % din PIB", a precizat dr. Bogdan Popescu, director in cadrul Institutului Victor Babes din Capitala.

Prin urmare, cercetatorii romani depun eforturi sustinute pentru a atrage fonduri din strainatate.Despre cele mai recente realizari ale Institutului National de Patologie "Victor Babes", in special investitiile reusite chiar si in perioada de criza si despre cele mai noi laboratoare ale Institutului, inclusiv laboratorul VIDEOCEL si laboratoarele de Microscopie Electronica (printre cele mai avansate din lume) va discuta academicianul Laurentiu Popescu.

Un milion de euro pentru pentru Institutul National de Patologie "Victor Babes"

Pentru a duce la bun sfarsit proiectele pe care le-a demarat, Institutul National de Patologie “Victor Babes" din Capitala ar avea nevoie de un milion de euro. Dar sperantele cercetatorilor care lucreaza in acest institut prestigios se indreapta catre fondurile din strainatate.

"Ministerul Sanatatii, cel care a fost infiintat la initiativa prof. dr. Victor Babes, ca o ironie a sortii, nu ofera niciun suport financiar Institutului", a precizat academicianul Laurentiu Mircea Popescu, directorul general al Institutului National de Patologie “Victor Babes."

Cifra de afaceri a unitatii de cercetare este de aproape trei milioane de euro. "Am castigat pana acum proiecte in valoare de doua milioane si jumatate de euro, dar pentru Ministerul Finantelor cercetarea reprezinta o gaura neagra. Noi functionam acum la relanti", a spus Mariana Georgescu, directorul economic al Institutului.

In prezent, Institutul Babes deruleaza in colaborare cu alti parteneri cinci proiecte, finantate din fonduri structurale.

"Din acestea doua sunt in valoare de 1,3 milioane de euro fiecare, alte doua in valoare de 4 milioane de euro fiecare, iar al cincilea, condus de Institutul Cantacuzino, la care noi suntem parteneri, in valoare de 1,5 milioane de euro", a precizat acad. L.M.Popescu.

De-a lungul timpului, institutul si-a pastrat traditia in cercetare. A fost considerat una din institutiile pilot din intreaga Europa, fiind cotat si acum bine, dovada numarul mare al proiectelor castigate.

In anul 2005, Institutul roman a primit certificarea ISO 9001 pentru implementarea sistemului de management a calitatii.

Sursa: Realitatea

UPDATE

Subiectul telocitelor a fost discutat si in cadrul celui de-al saptelea Simpozion National de Patologie "Medicina personalizata", eveniment organizat la Institutul National de Patologie "Victor Babes", in perioada 9-12 noiembrie 2010.

Tema nu a fost insa dezbatuta doar in Romania ci si in alte colturi ale lumii cum ar fi America sau Asia. Noua descoperire a medicilor romani a fost astfel prezentata de catre acad. L.M. Popescu, presedintele Academiei de Stiinte Medicale din Romania, la Congresul International de Patologie Respiratorie, la Simpozionul international dedicat biotehnologiilor avansate, la prestigioasele universitati Tongji si Fudan din Shanghai precum si la spitalul Zhongshan.

In cursul vizitei din China s-a discutat despre posibilitatile concrete, extraguvernamentale, de cooperare in domeniul medicinei translationale si regenerative, domenii prioritare in medicina mondiala."Noi am avut cinci propuneri de colaborare din partea chinezilor, una din ele s-a si concretizat", a precizat acad. L.M.Popescu.

Turneul a continuat si in Statele Unite ale Americii, unde academicianul roman a sustinut mai multe conferinte si a avut o serie de intalniri cu personalitati marcante din lumea medicala mondiala cum ar fi prof. P.Anversa, considerat cea mai importanta personalitate in ceea ce priveste abordarea celulelor stem in inima.

"La finalul discutiei, P.Anversa a aratat ca este convins de existenta telocitelor si a conchis ca un parteneriat romano-american ar putea fi de o importanta majora pentru tratamentul infarctului miocardic", a precizat L.M. Popescu.

Cu toate ca prezenta telocitelor a fost confirmata la nivel mondial, autoritatile statului roman nu s-au implicat in promovarea acestui subiect in strainatate. "Niciun organism al statului nu a platit deplasarile medicilor romani care au prezentat acest subiect pe plan mondial. Niciun organism romanesc nu a dat niciun ban. Ministerul Sanatatii nu a sprijinit acest demers", a afirmat academicianul roman.

Sursa: PaginaMedicala

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.