Gelu Onose, medic primar de recuperare la Spitalul "Bagdasar-Arseni", este pe ultima suta de metri cu inventia sa inedita: un costum cu care persoanele paralizate se pot deplasa biped.

Pentru ca progresele in domeniul reluarii capacitatii de miscare a pacientilor paralizati sunt nule la nivelul lumii stiintifice internationale, un medic roman, Gelu Onose (53 de ani), se zbate sa gaseasca raspunsul. El a facut un prim pas revolutionar, pentru care a si fost premiat cu medalia de aur la Salonul de Inventica de la Geneva, in 2008: un costum special ce utilizeaza ultimele tehnologii in fizica si inteligenta artificiala, prin care oamenii in scaun rulant ar putea sa mearga.

Din motive de copyright, medicul nu ne-a putut pune la dispozitie fotografii cu costumul. Sef al sectiei de Recuperare Neuromotorie de la Spitalul "Bagdasar-Arseni", Onose este el insusi in scaun cu rotile.

"Adevarul": Ce presupune mai exact inventia pentru care ati fost premiat acum doi ani cu aur la Salonul de Inventica de la Geneva?

Gelu Onose: Este un concept si un prototip in curs de testare al unui dispozitiv de tip exoschelet, o imbracaminte pe exteriorul corpului care sa permita bolnavilor paralizati sa nu depinda de fotoliul rulant. Pentru ca lumea nu e facuta pentru oameni in scaun rulant si nu exista niciodata destule rampe, lifturi sau sisteme de adaptare la autobuze. Acest costum mentine in pozitie verticala persoanele cu paralizie, intra in intercatiune cu intentiile de miscare ale pacientului si motoare, suficient de miniaturizate pentru a efectua miscarea pe care muschii n-o mai pot face.

Vorbiti despre persoane paraplegice care pot merge normal gratie acestui costum?

Normal e prea mult spus. Vor putea sa se deplaseze pe distante limitate la inceput dar in mod autonom de fotoliul rulant. Sa poata sa urce o treapta sau doua si sa poata merge pe distante limitate.

Pe ce distanta se vor putea deplasa?

Eu as fi multumit deocamdata cu 10 metri. Ceea ce inseamna enorm, pentru ca asta ii da autonomie acasa. Sau, daca are masina, de la iesirea din casa pana in masina.

Sunteti o intreaga echipa care lucrati la aceasta inventie...

Suntem chiar un consortiu: inginerul Cardei, inginerul Craciunoiu si inginerul Avramescu. Inginerul Craciunoiu este directorul Institutului de Cercetari pentru Tehnologia constructiilor de masini.

Care este stadiul costumului in acest moment?

Testare avansata a fiecaruia dintre subansamble si inclusiva functionalitatii de ansamblu. De exemplu, captusirea acestui dispozitiv care este compus din duraluminiu deocamdata, dar noi ne gandim sa il facem din fibra de carbon. Intercatiunea om masina vizeaza intercatiunea de tip somatic - a miscarilor executate de segmentele musculo-scheletale si de tipul inteligentei artificiale -a interactiunii gandirii.

Ati preluat de undeva acest proiect?

Noi suntem primii, din 2002 o pritocim. Pana sa ajungem la modelul care chiar sa functioneze mai este ceva timp. Ceva ce au apreciat cei de la Geneva este captusirea acestui costum cu un sistem de tip goffre, dispozitiv care se umfla si se dezumfla in ritmul pulsatiilor frecventei cardiace. Asigura deci hemodinamica la nivelul intregului corp. Mai avem de lucru la el, dar ne lipsesc banii.

Cum ati ajuns la aceasta idee?

Progresele in domeniul paraliziei sunt cvasinule, mai ales in privinta reluarii capacitatii de miscare. S-au facut progrese foarte mari in durata de supravietuire, a nursingului pacientilor... Constatand ca aceasta cale deschisa de celulele stem si ulterior de ingineria tisulara nu va da probabil rezultate foarte curand, am avut in vedere ca macar sa compensam acest mare handicap care este dependenta de scaunul rulant. Deci un astfel de costum nu numai ca trebuie sa poata sa stea singur in picioare, dar trebuie sa se poata si echilibra. Mai mult decat atat, sa aiba si forta motrica astfel incat bolnavul care este ca un sac in interiorul lui sa se poata deplasa.

Ce inseamna mai exact nursingul pacientilor?

Imediat dupa accident fac infectii, tulburari circulatorii, hipotensiune, motiv pentru care o luna-doua de zile noi medicii ne luptam sa nu aiba riscuri pe viata. Imunitatea, circulatia, functia digestiva, respiratia, toate sunt date peste cap. A ajunge pe un fotoliu este un varf de aisberg, care inseamna ca doua luni medicii s-au chinuit cu elemente de nursing. Si cand reusesti, este o victorie cat o infrangere, cum zic eu...

Ce fel de energie va folosi acest costum?

Vom folosi baterii si trebuie sa gasim unele sa nu fie grele. Este o firma care a scos baterii ca un card. Ne gandim la un fel de cartusiera de baterii. Deci, vedeti, totul este foarte complex. Progresele tehnlogice in domeniul nanotehnologiei de exemplu vor permite probabil salturi revolutionare. Deocamdata se bate pasul pe loc.

"La romani, rata de divort dupa accident e mica"

Profesorul Gelu Onose vorbeste despre drama unei persoane care ajunge in scaun cu rotile, dar si despre dragostea cu care e inconjurata de catre cei dragi, deveniti insotitori.

Lucrati zilnic cu oameni care trec prin acest soc, al unui accident in urma caruia nu se mai pot deplasa. Care sunt momentele lor cele mai delicate?

Momentele cele mai grele le traiesc la noi, la recuperare. Initial, nimanui nu ii vine sa creada ca nu mai poate merge. Apoi, cand vad ca timpul trece si nu se intampla nimic, incep sa inteleaga. Si apoi vin si problemele colaterale: cei din familie se mai plictisesc, la serviciu incep sa apara probleme, apoi vine marea tragedie a intoarcerii acasa. De obicei, la bloc. Trebuie sa fim buni psihologi, noi medicii de recuperare, dar si buni psihoterapeuti cu noi insine. Fiecare astfel de tragedie te incarca. Este foarte complicat sa practici diplomatia in domenii care sunt o rana deschisa pentru viata omului. Sa gasesti cu multa rationalitate proportia intre a spune familiei adevarul si totusi a nu-l brutaliza pe pacient cu adevarul spus in primul moment. El trebuie pregatit progresiv. Majoritatea pacientilor sunt tineri, pentru ca mai toate traumatismele cranio-cerebrale sau vertebro-medulare provin din accidente rutiere. Am un pacient care a facut un astfel de accident in ziua cand sotia sa a nascut. Ce poti sa spui in astfel de situatii? Un aspect frumos pentru profilul poporului roman este ca rata de divorturi este mica fata de cea la nivel international, pentru familiile in care apare o astfel de drama. De obicei, femeile nu si isi lasa sotii, dar am vazut si situatii inverse, cu barbati dedicati. Noi avem o particularitate in domeniul recuperarii: nu ne putem descurca fara insotitorii pacientilor, care stau cu ei. Avem un normativ de personal acceptabil, dar ganditi-va ca ei trebuie intorsi in pat din doua in doua ore, ca sa nu faca rani.

Cand dumneavoastra vi s-a intamplat acest accident, erati deja medic in domeniul recuperarii

Eram medic primar de recuperare si directorul Institutului National de Recuperare la acel moment, in 2000. Mai mult decat atat, ca un paradox cinic al destinului, mi-am inceput activitatea ca tanar stagiar in aceasta unitate, l-am prins si pe profesorul Arseni, si m-am intors in anul 2000 ca pacient. Apoi, cand s-a dat o dimensiune universitara acestei unitati, am preluat conducerea ei, fiind, ca sa zic asa, pe ambele talere ale monedei: ca profesionist si pacient.

Ati fost practic propriul dumneavoastra doctor

Da. E foarte greu. Rezolvarea si pentru mine trebuie sa vina in egala masura ca si pentru toti ceilalti, de aceea, lupta pe care o dau nu o dau in mod special pentru mine. Va fi un beneficiu pentru toata lumea. Sau daca altii vor putea mai repede, cu atat mai bine.

Cat de mult credeti ca ii ajuta pe ceilalti faptul ca ati trecut si dumneavoastra prin aceeasi situatie?

Eu am fost apropiat si dedicat pacientilor din momentul in care am decis sa fac medicina. Ce fac fac din pasiune. Probabil ca exista si un sentiment inconstient de solidaritate pe care il resimt.

De ce se plang cel mai mult oamenii care vin aici?

Principalele probleme sunt cele de accesibilitate. La toate institutiile si in primul rand la propriul domiciliu. Din punct de vedere legislativ, Legea 448, care reglementeaza protectia persoanelor cu handicap este, din punct de vedere scriptic, foarte bine aliniata la normele europene. Cu aplicarea ei stam mai prost. Este apoi problema locului de munca.

Nivelul medicinei de recuperare din Romania este comparabil cu cel al altor state?

Raspunsul este da, in mod categoric. O sa va arat aparitia in revista Federatiei Mondiale de Reabilitare, in care suntem citati cu diploma de excelenta care ne-a fost acordata de Asociatia Medicala Romana, sunt in comitetul managerial al Federatiei Mondiale de Reabilitare, suntem in contact cu Federatia Mondiala de Leziuni Medulare... Nu vreau sa apar arogant sau triumfalist dar avem o foarte buna vizibilitate internationala. Si suntem atat de avansati si pentru ca pe plan mondial este atat de putin. Deci ne aflam la nivel international dar acest nivel nu ne satisface nici pe departe. Asta e realitatea. As vrea sa putem anunta ca exista o pastila care vindeca paralizia. Normal asa ar fi, asa s-a intamplat cu tuberculoza. Acesta ar fi palierul de satisfactie.

Credeti ca sunt aceste intarzieri nejustificabile pentru lumea stiintifica internationala?

Fotoliul rulant a suferit niste optimizari radicale foarte lent. Ideea sa pui un bolnav in scaun si sa pui niste roti e de 70 de ani. Ideea revolutionara ca fundul scaunului sa nu mai fie din lemn sau material dur, ci sa fie dintr-o panza si sa-l faca pliabil, a aparut acum 40 de ani si n-a mai progresat de atunci. Ei, ideea apartinut unui inginer, care o avea pe fata lui in situatia respectiva. Ce vreau sa spun este ca sunt foarte multi oameni care nu sunt direct motivati. Poate ca este o explicatie. Dupa gustul meu, dar si al colegilor mei, care nu sunt in situatia mea, as vrea sa mearga lucrurile mult mai repede.

Carte de vizita

A absolvit Facultatea de Medicina Generala din Bucuresti, in 1982. Este profesor la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", din Bucuresti, doctor in medicina, medic primar de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie si Geriatrie Gerontologie, cu competente in ecografie generala si managementul serviciilor de sanatate. Este seful sectiei de Recuperare Neuromotorie a Spitalului Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni". Este presedintele Societatii Romane de Neuroreabilitare.

Sursa: Adevarul

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.