Mai multi rinichi "fabricati" in laborator au fost transplantati cu succes unor cobai, unde au inceput sa produca urina, potrivit unor oameni de stiinta americani. Studiul a fost realizat de cercetatorii de la Massachusetts General Hospital (MGH), care si-au publicat rezultatele in jurnalul Nature Medicine.
Ei au reusit sa manipuleze un rinichi de sobolan, inlocuindu-i celulele in asa fel incat acesta sa ramana functional: au pornit de la structura unui organ donat, in care au inlocuit celulele donatorului cu cele ale receptorului - o abordare utilizata anterior pentru a a crea inimi, plamani si ficati "bioartificiali".
Prin aceasta metoda, este pastrata arhitectura initiala a organului, astfel incat rinichiul rezultat poate fi apoi transplantat, la fel ca oricare rinichi donat, si conectat la sistemul vascular si aparatul excretor al receptorului.
"Daca aceasta tehnologie poate fi adaptata pentru organe de dimensiunea celor umane, atunci pacientii care sufera de insuficienta renala si asteapta sa apara un donator de rinichi, sau care nu sunt pe lista de candidati pentru transplant ar putea, teoretic, sa primeasca un organ realizat din propriile lor celule", a explicat Harald Ott, de la Centrul de Medicina Regenerativa al MGH si autor principal al articolului din Nature Medicine.
In SUA, sunt realizate cca. 18.000 de transplanturi de rinichi anual, dar 100.000 de americani cu boli renale aflate in stadii critice asteapta inca sa primeasca un rinichi. Chiar si cei destul de norocosi pentru a fi primit un transplant trebuie sa suporte o viata intreaga tratamentul cu medicamente imunosupresoare (menit sa impiedice respingerea transplantului), care aduce dupa sine multe riscuri pentru sanatate (deoarece slabeste sistemul imunitar) si nici nu elimina 100% posibilitatea respingerii transplantului.
Tehnologia utilizata in cadrul acestei noi metode implica modificarea organului donat, prin indepartarea celulelor vii din el (decelularizare) cu o solutie speciala de detergenti, pastrand armatura de fibre de colagen a organului, care va fi apoi "repopulata" cu tipul de celule potrivit - in acest caz celule endoteliale (care captusesc vasele de sange) si celule renale, prelevate de la sobolani nou-nascuti. Cercetatorii au testat cu succes metoda decelularizarii si pe rinichi mai mari, proveniti de la porci si de la oameni.
Celulele endoteliale trebuie introduse prin artera renala, iar celulele renale prin ureter, ajustand cu precizie presiunile solutiilor respective, rinichii fiind mentinuti intr-un bioreactor timp de 12 zile.
Ulterior, functionarea lor a fost testata atat prin cuplarea lor la o instalatie de laborator, cat si in vivo, prin transplantarea lor in corpurile unor sobolani. In ambele cazuri, rinichii si-au indeplinit functia - filtrarea sangelui si producerea urinii - desi in masura mai redusa fata de un rinichi normal si sanatos; cercetatorii cred ca situatia s-ar putea datora faptului ca pentru repopularea armaturii de colagen s-au folosit celule neonatale, imature.
Perfectionarea metodei, prin alegerea mai atenta a celulelor ce urmeaza a fi "insamantate" pe armatura si maturarea mai lunga in bioreactor ar putea duce la obtinerea unor organe care sa functioneze mai bine. In viitor, prin asemenea metode ar putea fi produse "la comanda" organe necesare pentru transplant, folosind celule prelevate chiar de la pacientul in cauza, pentru a minimiza probabilitatea respingerii transplantului.
Sursa: sciencedaily.com
Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.
