Romanii care au descoperit leacul visat de o lume intreaga: "Realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile"
Interviu cu Nicolae Ghinea si Aurelian Radu, descoperitorii "amprentei" celulelor canceroase
Lumea medicala, farmaceutica si a pacientilor bolnavi de cancer este in efervescenta, dupa ce a facut inconjurul lumii stirea ca doua colective de cercetatori, unul din Paris si altul din New York, coordonate de doi romani, au gasit, dupa multi ani de cercetari asidue, "amprenta" universala a cancerului, pe baza careia maladia va putea fi usor depistata si tratata inca din stadii precoce.
Dupa cum ne-au explicat cei doi cercetatori, este vorba de o proteina-marker, receptor pentru hormonul hipofizar FSH, care se gaseste in toate cele 11 tipuri de tesuturi canceroase studiate. Autorii descoperirii au explicat, in exclusivitate pentru gandul.ro, cum s-a ajuns aici si in cat timp considera ca s-ar putea materializa rezultatele publicate, in producerea unui medicament-panaceu pentru tratarea cancerului.
Cum s-a gasit un "cal troian" pe Skype
"Motorul" cercetarilor care au condus, in final, la studiul publicat de cel mai bine cotata revista medicala pe plan global - "The New England Journal of Medicine", este doctorul in biologie celulara Nicolae Ghinea, in prezent director de cercetare la Institutul National al Sanatatii si Cercetarii Medicale din Paris (INSERM).
Ghinea se afla la INSERM din 1990, fiind angajat pentru a studia traficul celular al hormonilor glicoproteici (FSH, LH, TSH) - exact cercetarea de care era interesat si pe care, dupa cum sustine, nu ar fi putut-o desfasura nicaieri in alta parte.
In 1992, a publicat un studiu (in "Journal of cell Biology"), referitor la transportul de LH mediat de receptori la nivelul testiculelor de animale.
In 2004, a verificat daca mecanismul valabil in cazul LH se aplica si pentru FSH (hormonul foliculostimulant). Se aplica. Iar atunci, i-a venit ideea de a folosi mecanismul de transport al FSH in eventuala depistare a cancerului la prostata. "Citisem un studiu de biologie moleculara, in care autorul emitea ipoteza ca receptorii pentru FSH ar putea fi exprimati la nivelul celulelor canceroase, in cazul cancerului de prostata. Asa ca m-am indreptat spre cancerul de prostata. Pana atunci, nimeni nu mai incercase un asemenea experiment, dandu-se putina atentie anticorpului pentru receptorul la FSH".
Obtinand rezultate pozitive, i-a solicitat ajutorul fostului sau coleg de la Institutul de Biologie si Patologie Celulara din Bucuresti, doctorul in biologie moleculara Aurelian Radu, aflat la scoala de medicina Mount-Sinai din New York.
"Am discutat mult pe Skype. Noi am pornit cu speranta ca vom putea dovedi ca receptorul pentru FSH poate fi utilizat la evidentierea cancerului de prostata. Initial, am fost dezamagiti cand am gasit markerul si la alte tipuri de cancer. Pe urma, vazand ca e in toate tumorile, am realizat ca, de fapt, gasisem un marker universal al cancerului, ceea ce era mult mai mult decat visasem" , dezvaluie Ghinea. Markerul universal va putea fi utilizat, dupa cum vom vedea, ca un "cal troian" pentru atacarea decisiva a celulelor canceroase.
Ghinea si Radu aveau rezultatele inca din 2006
Din acel moment, a inceput o cursa contra-cronometru, pentru publicarea rezultatelor cercetarilor efectuate. "Noi stim ceea ce acum stie intreaga lume stiintifica, inca din 2006. Dar am mai efectuat foarte multe teste, confirmate de 5 anatomopatologi, care se regasesc, si ei, in studiul pe care l-am publicat. Studiul l-am trimis spre publicare pe 26 august 2009. Nu a fost respins, dar nici acceptat imediat. S-au cerut alte si alte experimente si abia in iunie, anul acesta, s-a aprobat publicarea in numarul din octombrie. Si-apoi, intr-o buna dimineata, m-am trezit ca imi bat la usa cei de la televiziunea franceza, France 2. Credeam ca s-au ratacit si vor indicatii. Cand colo, mi-au zis ca au aflat de studiul nostru, ca li se pare extraordinar si ar vrea sa realizeze un interviu.
S-a pornit o adevarata avalansa, de doua saptamani sunt asaltat de mass-media. Pentru mine asta e deopotriva magulitor si stresant, fiindca nu sunt obisnuit si nici nu ma asteptam la o asemenea atentie din partea presei", mai spune descoperitorul "amprentei" cancerului.
Ce urmeaza?
Echipele coordonate de Ghinea si Radu au studiat tumori recoltate de la 1.336 de pacienti, reprezentand 11 tipuri de cancere: la prostata, mamar, la colon, pancreas, vezica urinara, rinichi, plamani, ficat, stomac, testicule, ovare. In toate cazurile s-a confirmat prezenta markerului si e foarte probabila confirmarea ulterioara in cazul celorlalte forme de cancer. Deja exista rezultate partiale incurajatoare in cazul cancerului limfatic.
Ghinea arata ca, din punct de vedere medical, intrevede doua cai de atac: fie blocarea proliferarii vaselor de sange care alimenteaza tumoarea, fie prin agenti care coaguleaza sangele in vasele care alimenteaza tumoarea. Asadar, pe cand un medicament impotriva cancerului?
"Ne-am inzecit eforturile, pentru ca, evident, suntem intr-o cursa contra-cronometru impotriva cancerului. Daca se mobilizeaza principalii producatori de medicamente realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile. Va mai dura insa cel putin 2-3 ani pana cand medicamentul sa poata fi administrat pacientilor".
Mesaj: "Nu suntem medici, nu tratam pacienti individuali"
Spre finalul discutiei, doctorul Ghinea a insistat sa subliniem ca el si colegul sau Aurelian Radu nu sunt medici. "Nu avem calificarea sa dam informatii folositoare pacientilor individuali. Dupa aparitia articolului si a comentariilor in mass-media, am fost contactati de pacienti din Franta, Romania si SUA, care au cancer si care au sperat ca ii putem ajuta. Din nefericire, nu ii putem ajuta direct in nici un fel.
Tot ce putem face este sa lucram cat putem de intens pentru a ajunge cat mai curand la stadiul aplicatiilor la pacienti. Agentii care se vor injecta la pacienti, si care trebuie produsi de aici inainte, trebuie sa satisfaca cerinte mult mai mari decat pentru experimentele pe animale. Trebuie ca experimentele pe animale sa raspunda la majoritatea intrebarilor de baza legate de acest subiect. Timp chiar mai lung va fi necesar ca sa se studieze pe animale alte aspecte, care la acest moment nu sunt prioritare, dar se pot dovedi foarte importante.
Am folosit in experimente pe animale un anticorp produs de celule hibridom soarece/om, care sunt cele mai folosite pentru scopuri de cercetare. Acest anticorp nu poate fi insa injectat la oameni - este necesara construirea unor variante compatibile cu sistemul imun uman, numite "anticorpi umanizati". Astfel de anticorpi nu sunt necesari imediat, ci intr-o faza ulterioara cand se va trece la aplicatii la pacienti.
Sursa: Gandul
Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.