De la inceputul acestui an au avut loc mai multe evenimente la care a participat si Centrul de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic "Dan Setlacek" din cadrul Institutului Clinic Fundeni si care marcheaza aspecte din activitatea centrului. Despre aceste evenimente si preocuparile specialistilor a vorbit intr-un interviu acordat AGERPRES prof. dr. Irinel Popescu, directorul centrului.
AGERPRES: Care sunt principalele preocupari ale Centrului de Chirurgie si Transplant Hepatic?
Prof. dr. Irinel Popescu: M-as referi la recent incheiatul Congres Romtransplant de la Targu Mures, unde pentru prima oara la acest congres participarea a fost exclusiv romaneasca. In cadrul reuniunii s-a dorit un bilant si prezentarea progreselor inregistrate de transplantul romanesc. Intre aceste progrese s-a remarcat cresterea numarului de donatori si pentru prima oara a fost prezentat un model coerent prin care un centru, si anume Centrul universitar Timisoara si spitalul judetean Timisoara, prezinta un plan coerent de crestere a numarului de donatori, si aceasta s-a concretizat in 12 donatori in primele cinci luni ale anului 2011, ceea ce daca ar fi fost reprodus la nivelul celorlalte 11 puncte acreditate, ar fi trebuit sa conduca la 144 de donatori in cinci luni, ceea ce cu siguranta ar fi fost extraordinar pentru Romania si care inseamna de trei ori mai mult decat ceea ce a fost in realitate.
Lansarea acestui model, sa zicem Timisoara, in activitatea de identificare, diagnosticare si integrare in circuitul national de donare concretizata prin obtinerea unui numar de donatori, constituie in opinia mea un eveniment remarcabil.
Unul din beneficiari sigur ca a fost si Centrul nostru pentru ficat si ca urmare a acestei activitati de la inceputul anului si pana acum au fost efectuate 36 de interventii de transplant hepatic, ceea ce constituie cel mai mare numar de transplanturi hepatice efectuat vreodata in clinica noastra si in Romania.
Reamintesc ca in decursul anului trecut s-au facut 51 de astfel de operatii, iar cele 36 de pana acum ne indreptatesc sa prognozam o cifra finala undeva intre 60 si 70 de operatii de transplant hepatic, care situeaza programul de aici la nivelul programelor europene performante si din punct de vedere al numarului si din punct de vedere al rezultatelor.
Iarasi pentru prima oara in acest an supravietuirea a trecut de 90%, deci e mai mare de 90%, practic, din cei 36 de bolnavi s-au inregistrat doua decese, ceea ce inseamna peste 90% cifra de supravietuire imediata.
De altfel, la Congresul Romtransplant s-a remarcat faptul ca transplantul hepatic a inregistrat cele mai spectaculoase progrese si in plus faptul ca programul de la Fundeni este unul din acelea in care se foloseste si transplantul cadaveric, deci de la donator aflat in moarte cerebrala si de la donator in viata, s-au facut patru astfel de operatii.
De asemenea, in acest an s-a transplantat un copil de un an care este foarte bine si in momentul de fata, evolutia a fost foarte buna. S-a transplantat un ficat polichistic de peste 23 de kilograme, care este cel mai mare ficat transplantat vreodata, si am realizat pentru prima oara transplantul cu ficat impartit pentru doi adulti, un ficat care a fost impartit in doua parti, nu tocmai egale, si care au fost transplantate la doi adulti de dimensiuni potrivite. Cei doi lobi ai ficatului care nu sunt egali, lobul drept are aproximativ 65%, lobul stang are 35%, si au fost transplantati la doi receptori cu dimensiuni potrivite.
Un al doilea element este sedinta Sectiei de chirurgie a Academiei de Stiinte Medicale, la care am avut onoarea sa fiu reales presedinte, dupa un mandat precedent a carui activitate a fost apreciata pozitiv.
As spune ca sarcina cea mai importanta care sta in fata membrilor sectiei este elaborarea editiei urmatoare a Tratatului National de Chirurgie. Aceasta deoarece Academia de Stiinte Medicale, sectia chirurgie, reuneste, evident, specialitati diferite. Este singurul cadru in care putem gasi personalitati de varf ale medicinei romanesti care reprezinta diferitele specialitati si care toate la randul lor pot sa reprezinte diferitele volume ale acestui tratat national.
Editia precedenta, 2008-2009, a aparut in 10 volume. La editia urmatoare intentionam sa adaugam la cele 10 volume, un volum de oftalmologie si un volum de cercetare fundamentala.
AGERPRES: Pentru ca ati vorbit de cercetare, ce preocupari aveti ?
Prof. dr.Irinel Popescu: De altfel, ajungand la acest capitol al cercetarii as spune ca centrul nostru isi manifesta in continuare dorinta de a promova cercetarea, atat cercetarea clinica, cat si cercetarea fundamentala.
La nivelul cercetarii clinice mentionez ca in cursul acestui an a fost prezentata la Congresul Asociatiei Europene de Chirurgie (ESA) lucrarea clinici noastre, prezentata de dr. Victor Tomulescu, cu rezultate la zece ani dupa timectomiile miniinvazive si care a fost selectata pentru publicare in cea mai prestigioasa revista chirurgicala din lume si va fi publicata in numarul din luna decembrie a.c.
In ce priveste cercetarea fundamentala, dupa editia din acest an a Simpozionului Cajal, cercetatorii din clinica noastra impreuna cu alti colegi de pe platforma Fundeni isi continua cercetarile pe cele doua componente, si anume pe genomica oncologica si pe terapii celulare, deci pe medicina regenerativa, adica gene implicate in aparitia cancerului. In cancerul de pancreas, au fost si publicate genele selectate de noi ca putand sa fie specifice cancerului de pancreas, dupa cum si o proteina care pare sa aiba valori de diagnostic in acest cancer, se numeste Carolina 1, si continuam cercetarile in ideea de a vedea in ce masura, actionand asupra acestor gene, se pot obtine efecte terapeutice. Vrem sa testam pe linii celulare diverse citostatice in functie de modificarea anumitor gene pe care noi le consideram implicate in patogenia cancerului de pancreas.
AGERPRES: Este una din formele care nu prea are solutie.
Dr. Irinel Popescu: Nu are solutie din pacate. De aceea si noi am incercat si incercam sa lucram pe acest tip de cancer pentru ca la celelalte din fericire rezultatele actuale sunt relativ rezonabile si nu reprezinta o atat de mare urgenta, in timp ce in cancerul de pancreas nu s-a descoperit chiar nimic care sa schimbe prognosticul acestei boli si care prognostic este acelasi ca si atunci cand eram student la medicina si probabil ca si la inceputul secolului. Deci, in aceasta boala practic aproape nimic nu s-a schimbat.
Cancerul colorectal, si aici au fost comunicate mai multe gene care pot fi implicate in patogenie, si aici cautam proteine markeri. Aici terapiile actuale sunt mult mai eficiente, evident ca exista loc de mai bine si daca s-ar putea obtine chiar o vindecare completa si rapida bazata pe modificarile genice, pentru ca se stie, cancerul in momentul de fata este o boala cu componenta genetica majora si aceste modificari la nivelul genomului stau la originea afectiunii. Ori controlul modificarilor genice care conduc la aparitia cancerului si a cailor intracelulare care sunt declansate dupa modificarea respectiva inseamna pana la urma controlul bolii.
As mai mentiona la nivelul cercetarii clinice prezenta importanta a clinicii noastre la Congresul Mondial de Chirurgie robotica de la Atena unde cele trei colective, unul condus de mine, celalalt condus de conf. dr. Catalin Vasilescu iar celalalt condus de dr. Victor Tomulescu, au prezentat lucrari care au fost foarte apreciate si foarte bine primite si mai mult de atat, la sedinta de prezentare generala a locului roboticii in momentul de fata la nivel mondial pozitia Romaniei a fost foarte apreciata, in sensul ca robotica inseamna un mare progres in chirurgie, un pas important spre tehnologizarea acestei meserii, nu in ideea de a o dezumaniza, ci in ideea de a o face mai precisa, mai fiabila, mai exacta, mai fiziologica pentru pacient, chiar mai fiziologica pentru chirurg, avand in vedere ca in timpul unei interventii foarte lungi si laborioase chirurgul sta asezat si are o vedere tridimensionala.
Costurile inca mari legate de acest tip de chirurgie trebuie bine evaluate si contrabalansate de beneficiile care au putut fi codificate pana in prezent. S-a dovedit ca incepand cu operatii unde este foarte evident avantajul chirurgiei robotice, cum este rezectia radicala a prostatei pentru cancer si ajungand la operatii unde cu siguranta chirurgia robotica aduce ceva si poate cifrele vor confirma in viitor ca si acolo e la fel superioara celorlalte procedee, precum in prostatectomia radicala, in chirurgia cancerului de rect, chirurgia cancerului de col uterin, chirurgia esofagului inferior, ca sa dau cateva exemple din patologia abdominala. Ei bine asamblarea acestor date la nivel international constituie un pas important in furnizarea acelor dovezi de care specialistii au nevoie pentru a justifica costurile crescute ale acestui tip de chirurgie.
In acelasi timp compania producatoare a dat asigurari ca se fac eforturi pentru scaderea costurilor si pe de alta parte ca se profileaza aparitia unor companii concurente, care sa produca roboti asemanatori robotului Da Vinci, eventual cu costuri mai scazute.
Activitatea de transplant isi propune sa valorifice orice donator si asta a si reusit nu a fost niciun donator care sa fie refuzat din motive de lipsa de primitor sau de lipsa de resurse si pe langa numarul de donatori aflati in moarte cerebrala sa efectueze si operatii cu donatori in viata, coroborata si cu activitatea clinica in care se include si chirurgia robotica, iar in timp preocuparile de cercetare, comunicarile la congrese arata ca aceasta clinica ramane preocupata de ideea de cercetare si clinica si fundamentala.
AGERPRES: Cum se aplica cercetarea in clinica?
Prof. dr. Irinel Popescu: Noi am lansat pe Platforma Fundeni ideea de medicina translationala si consideram ca este unul din acele locuri putine din tara in care se poate vorbi despre asa ceva, deoarece majoritatea studiilor de biologie moleculara pe care le-am mentionat pleaca de la material clinic, de la piesele operatorii ale unor bolnavi cu acele tipuri de cancere pe care le-am propus sa le studiem. Si invers asteptam ca rezultatele despre care vorbeam, cum ar fi efectul citostaticelor pe liniile celulare de cancer de pancreas, daca se va dovedi eficient, repet, coroborat cu modificarile genomului pe care l-am identificat, atunci e posibil sa initiem un studiu clinic in care la acesti bolnavi pentru care in momentul de fata nu exista nicio speranta sa le putem oferi un tratament care sa schimbe prognosticul actual al bolii.
Dupa o stire Agerpres
Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.
