SUBIECT: Simboluri crestine de Paste

Crinul

Crinul este floarea de Paste, un simbol al puritatii si al sanctitatii - prezent in Biblie. Originea sa pare sa fie o insula in apropiere de Japonia. Conform unei vechi legende, in fata lui Iisus Hristos toate plantele si animalele pamantului plecau capul, in semn de respect. Absolut toate, in afara de crin. Acesta era mult prea frumos si mult prea orgolios. Totusi, cand l-a vazut pe Iisus Hristos pe cruce, crinul si-a plecat capul pentru prima data.



In Roma antica se credea ca zeita Flora prilejuia aparitia florilor .Romanii onorau fiecare primavara prin festivalul Floralia , cu prilejul caruia se organizau parade in care erau purtate ghirlande de flori de-a lungul strazilor , statuia zeitei Flora fiind , la randul ei , impodobita cu flori.

In Grecia antica exista o legenda conform careia fiica zeitei Demeter fusese rapita in timp ce culegea narcise , fiindu-i permis sa isi viziteze mama numai in perioada primaverii si a verii.Acest fericit eveniment o determina pe Demetra sa aduca inflorirea naturii ;sosirea iernii , se credea ,era provocata de tristetea resemtita de zeita cu ocazia plecarii ficei sale. Cu o semnificatie aparte pentru greci , narcisa este una din florile favorite de Paste in multe parti ale lumii , datorita culorii vii si parfumului patrunzator. Crinul de Paste, adus in SUA din Bermuda , in anul 1882 , este un simbol al puritatii lui Hristos.

Clopotele

Clopotele si sunetul suav al clopotelor anunta sosirea sarbatorii de Paste dupa 40 de zile de liniste si rugaciune.



Pastele in Franta: Potrivit unei traditii incepute in secolul XII, in fiecare an, incepand cu Joia Mare, clopotele bisericilor din orasele si satele franceze amutesc, in semn de respect fata de moartea Lui Iisus pe cruce.

Legenda spune ca toate clopotele bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma, odata cu ziua de Miercurea Cenusii.

Duminica Mare, ziua invierii lui Iisus, clopotele de Pasti- les cloches de Paques, revin in bisericissi catedrale, in drumul lor de reintoarcere de la Roma, lasand sa cada din cer oua, ciocolate si alte bunatati.

Focurile de tabara si candelele

Conform religiei druidice, practicate de catre celti, lumea era guvernata de spirite bune si spirite rele. Se credea ca iarna aparea datorita faptului ca spiritele malefice capturau soarele. La fiecare inceput de primavara, celtii aprindeau focuri uriase de tabara si purtau candele pentru a alunga spiritele rele si a le determina sa elibereze soarele. Aprinderea focurilor de tabara continua sa fie o traditie a sabatorilor de Paste in unele tari precum Germania si Belgia.

In Bucovina, in noaptea de Inviere, exista obiceiul aprinderii "focurilor de veghe”. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice, care ard toata noaptea. In jurul lor se aduna batranii satului, care povestesc intamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a indeparta duhurile rele.



In zilele noastre, aceste focuri, ca si candelele sau lumanarile reprezinta lumina venita in lume prin mijlocirea lui Hristos.

Magarul

Crucea alba de pe greaban, magarul o are gratie faptului ca L-a adus pe Iisus la Ierusalim in Duminica Floriilor.



Crestinii il portretizeaza cateodata ca simbol al paganismului, dar pentru ca Maria a calarit un magar pana la Bethlehem, iar Hhristos in Ierusalim, animalul simbolizeaza tandrete si umilinta.

Magarul vorbitor al lui Balaam denota comunicarea cu Dumnezeu. Pentru ca era un animal de sacrificiu, magarul poate semnifica moartea; carand poveri grele, el poate reprezenta saracia.

Fluturele

Simbolizeaza viata lui Iisus: omida reprezinta intruparea omeneasca; coconul este moartea trupeasca, fluturele simbolizeaza Invierea.



Aceste gaze sunt unuele din cele mai populare simboluri de Paste. Se spune ca prima parte din viata fluturelui, cand acesta este o omida este viata lui Iisus pe pamant de la nastere pana la judecată. Etapa de cocon subliniaza rastignirea lui Iisus pe cruce, iar cea de a treia perioada, atunci cand insecta sparge coconul si zboara ca un fluture inseamna Invierea lui Iisus in ziua de Pasti. Se spune ca Iisus vine printre oameni in chip de fluture…

Paunul

Este simbolul vietii vesnice, deoarece in trecut se creadea ca este nemuritor.



Simbol al nemuririi (chiar Sf. Augustin credea ca paunul are o carne cu "calitati antiseptice", care nu corupe). A devenit un simbol al lui Hristos si al Invierii. Imaginea sa a infrumusetat totul, de la Catacombe la obiecte de zi cu zi, cum ar fi lampile, in special in bisericile romane si bizantine timpurii.

Scorpionul

Este simbolul lui Iuda.



Scorpionul simbolizeaza atat intelepciunea cat si autodistrugerea. Era numit de catre egipteni creatura blestemata; perioada anului in care soarele se afla sub semnul scorpionului marca inceputul domniei lui Typhon. Cand cele doisprezece semne ale zodiacului erau folosite pentru a ii simboliza pe cei doisprezece apostoli; scorpionul ii era atribuit lui luda Iscariotul, tradatorul.

Calmet, in dictionarul sau intitulat „Dictionary of the Bible”, afirma ca scorpionul este emblema corespunzatoare celor rai si simbolul persecutiei. Se spune ca Typhon este cel care aduce vanturile uscate din Egipt, acesta impartind nisipului caldura lumii infernale si intepatura scorpionului.

Puii de gaina

Pufoseniile galbene sunt o parte din simbolul Pastelui. Si puii reprezinta viata noua, in noua sa forma, pura, curata dupa Invierea lui Iisus.



Puii de gaina au devenit simbolul vietii noi, cu inceputul ei, motiv pentru care au fost adoptati ca traditie de Paste.

Toaca

In Tara Motilor, in noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa in cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze in siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca cei ce au incercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.



Grigore Leşe: Se spune ca de Pasti este singurul moment din an cand „se aude toaca din cer“. Dumnezeu a vrut sa piara pamantul si i-a spus lui Noe sa faca o corabie. Si Noe a facut o corabie in forma de cruce, iar dupa ce a terminat-o a spus: „Doamne, cum sa adun eu toate vietuitoarele?“. Si atunci Dumnezeu i-a raspuns asa: „Iei o scandura si un ciocan si la acest sunet va veni cate o pereche din toate vietuitoarele“. Si au venit si s-au asezat la locul lor cu intelepciunea de la Dumnezeu data. S-a coborat Iisus Hristos la talpa iadului si a zis: „Luati o scandura si bateti cu un ciocan ca sa auda toti din iad care au crezut in Dumnezeu si sa iasa la Inviere“. Pe urma a zis: „Luati si bateti cu doua ciocane, ca sa auda si cei de la talpa iadului si sa iasa toti la Inviere“. Toaca este o ruga a mainilor, a mintii si a inimii. Cine bate toaca se impaca cu sine, cu lumea si simte cum se apropie de Dumnezeu. Toaca face legatura intre cer si pamant, intre ceea ce se vede si ceea ce nu se vede, intre ceea ce se cunoaste si ceea ce nu se cunoaste. Glasul de toaca este cel al innoirii, al reinvierii si al nemuririi. Toaca indeparteaza diavolul, alunga ispitele, purifica locul in care salasluieste Duhul lui Dumnezeu.

Toaca este un simbol al crucificarii Mantuitorului. Poarta insemnele jertfei incifrate in semnul crucii, deoarece prin rastignirea lui Iisus pe Cruce aceasta a devenit Altarul jertfei pentru ispasirea pacatului si mijlocul de rascumparare si impacare a omului cu Dumnezeu. Semnalul de toaca inseamna chemarea la rugaciune prin rugaciune. Toaca vesteste Invierea lui Hristos. Iar Invierea Mantuitorului inseamna infrangerea diavolului si triumful Luminii. Prin Invierea lui Hristos oamenii descopera puterea de a invinge raul. Este o taina, o sarbatoare si o praznuire care se savarseste spre mantuirea omenirii.

Pomul de Paste

Pomul de Paste este perceput ca un singur simbol al comuniunii si bucuriei in timp ce oul simbolizeaza viata, motiv pentru care in variante mai mici pomul de Paste poate fi confectionat si asezat in centrul mesei careia se aduna familia pentru a manca de Paste.



In regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie impodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun (sau crengi de salcie, in alte zone ale tarii). Doar ca, de data aceasta, in locul globurilor se agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat intr-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei.

Învierea Domnului
Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar și ritual pentru credința creștină - ortodoxă, catolică și reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaștem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos. La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în Imperiul Roman cu excepția primilor creștini.

„Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii și fariseii la Pilat, zicând: Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viață: După trei zile Mă voi scula. Deci, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină și să-L fure și să spună poporului: S-a sculat din morți. Și va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi. Pilat le-a zis: Aveți strajă; mergeți și întăriți cum știți. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.”
(Evanghelia după Matei 27:62-66)

Învierea lui Iisus Hristos (Paștele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici printre care și Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică sau Biserica Reformată. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta (calendarul gregorian sau calendarul iulian).

PASTELE MIC
Duminica urmatoare Sfintei Invieri, Duminica Tomii, in popor se spune ca este Pastele mic. In aceasta zi, in unele locuri exista obiceiul ca tinerii „sa se lege frati”. Legamântul se face „pe sânge”, „pe datul mâinilor”, „pe par” s.a. La „fratia pe par”, cei doi isi smulg din cap câte un fir de par pe care il ingroapa apoi amândoi in acelasi loc, numai de ei stiut.

PASTELE BLAJINILOR
In nordul Moldovei, Duminica Tomii este sarbatorita drept Pastele blajinilor. Acestia se considera urmasii celor care, atunci când Moise a despartit Marea Rosie sa treaca evreii, nu au mai apucat sa iasa. Blajinii au ramas pe un ostrov, unde trece apa Sâmbetei, intr-un loc aproape de rai. Ei sunt atât de evlaviosi, incât se intâlnesc cu femeile lor numai o data pe an, de Paste.

PASTELE CAILOR
In popor, expresia „la Pastele cailor” nu avea intelesul pe care l-a capatat in zilele noastre, si anume cel de „niciodata”, ci insemna „alta data” sau „foarte rar”. Se spune ca, atunci când Maica Domnului l-a nascut pe Iisus in iesle, pe cât de linistiti erau boii, pe atât de galagiosi erau caii. De aceea, Maica le-a harazit sa nu se sature de mâncare decât o data pe an, la Inaltare. Atunci este Pastele cailor.

OUALE INCONDEIATE
Desi la multe popoare nu se mai pune atata accent pe decorarea oualor de Paste, la romani aceasta traditie a fost ridicata la rangul de arta. Incondeierea este un obicei romanesc stravechi, fiind specific tarii noastre. Un ou incondeiat simbolizeaza bucurie, smerenie, impacare si iubire de Dumnezeu, fiind plin de semne sacre din natura si din popor.

COZONACUL
La Cina cea de Taina, Iisus si-a indemnat apostolii sa manace din painea pe care a frant-o si sa bea din vin, ca simboluri ale Trupului si Sangelui Mantuitorului. Cozonacul este o forma de paine si, pentru ca este indulcit, reprezinta bucuria cu care intampinam sfanta sarbatoare a Pastelui. De asemenea, el este semnul unei mese imbelsugate, o alta forma de a celebra cea mai importanta sarbatoare crestina.

FLORI DE PASTE
De pe masa de Paste nu pot lipsi aranjamentele florale, a caror semnificatie nu necesita explicatii vaste. In primul rand, ele sunt un simbol al invierii naturii si, in acelasi timp, contribuie la celebrarea acestei sarbatori printr-o masa bogata nu doar in bucate, ci si in decoratiuni, asa cum se cuvine. Pastele este o sarbatoare a primaverii, asa ca florile fac parte din decorul traditional al acesteia.