Managementul sistemului intestinal

Managementul sistemului intestinalAlimentele ingerate ajung in stomac si apoi in intestinul subtire unde sunt digerate, iar proteinele, grasimile, carbohidratii, vitaminele si minerale folositoare sunt absorbite in corp. Ceea ce ramane ajunge in intestinul gros (colon). Mancarea este transferata dintr-un loc intr-altul prin intermediul miscarii peristaltice.

In colon se absorb apa si sarea si se formeaza ceea ce se numeste materie fecala, stocata in rect pana la eliminare. Materiile fecale constau in alimente nedigerate (fibre), bacterii, celule ale peretiilor intestinului gros, acizi grasi si secretii intestinale, colesterol.

In momentul in care materiile fecale ajung in rect, peretii acestuia se strang si trimit catre creier un mesaj, identificat ca nevoia de defecatie. Daca materiile fecale nu sunt eliminate, ele se reintorc in colon unde este absorbita si mai multa apa, devenind tari, uscate si greu de eliminat (constipatie).

Evacuarea intestinala presupune urmatoarele etape:

  • muschii de pe peretii rectului se contracta;
  • muschii sfincterului se relaxeaza;
  • pentru completarea defecatiei, presiunea abdominala poate fi ridicata prin tinerea respiratiei si contractarea diafragmei si prin contractarea muschilor abdominali.

Tipuri de sisteme intestinale

Tipul de sistem intestinal (digestiv) depinde de nivelul leziunii. La o leziune T12 sau mai sus, sistemul digestiv este reflex (automat sau spastic), iar sub nivelul T12 este flasc.

Sistemul reflex (spastic): reflexele care controleaza activitatea intestinala sunt intacte si ca atare musculatura intestinala, rectala si anala se poate contracta si defecatia este posibila la momentul ales de persoana.

Sistemul flasc: nu mai exista activitate reflexa si nici control muscular, iar rectul continua sa se umple cu materii fecale care vor aluneca afara cand acesta se va umple.

Controlul defecatiei

Pentru a evita constipatia sau "accidentele" o persoana cu traumatism vertebro-medular trebuie sa invete sa controleze actul defecatiei. Acesta inseamna a obisnui organismul sa elimine materiile fecale la intervale regulate. Pentru aceasta de ajutor sunt urmarea unei diete, golirea rectului cu regularitate, exercitiile fizice si o pozitie adecvata in momentul evacuarii.

Regularitatea

Se refera la obisnuinta de a defeca la intervale regulate si se fixeaza o anumita ora (in fiecare zi sau o data la doua zile). Se alege acel moment al zilei in care persoana sa nu fie antrenata in altceva.

Dieta

Fiecare persoana reactioneaza diferit la anumite alimente. Fiecare dintre noi stie ce ii provoaca constipatie sau diaree. Totusi, o dieta bazata pe fibre - cereale, paine integrala, fructe uscate ajuta la evacuarea intestinala. Fibrele nu ingrasa; de fapt ele nu sunt digerate deloc si in schimb ajuta la formarea materiilor fecale. Alimentele care ar trebui evitate sunt ceapa, mazarea, varza sau cele foarte grase sau foarte acide, iar cele cu efect laxativ pot fi luate in locul medicamentelor. Se recomanda 2-3 litri de lichide pe zi.

Exercitiile fizice

Miscarea si exercitiile pentru muschii abdominali, exercitiile de respiratie si ortostatismul nu sunt benefice doar pentru inima, circulatie si plamani, ci ajuta la digestie si la peristaltism.

Pozitia

Este mult mai bine daca persoana cu traumatism vertebral poate sta in pozitie normala la toaleta, intrucat gravitatea contribuie la evacuarea intestinala, iar activitatea peristaltica este marita.

Metode de evacuare

Sistemul reflex

Evacuarea materiilor fecale se realizeaza, de regula, prin introducerea unor supozitoare cu 10 - 30 de minute inainte. De ajutor poate fi, de asemenea, o bautura fierbinte. Inainte de evacuare, poate fi nevoie sa se maseze abdomenul, iar dupa aceea de introducerea in anus a unui deget imbracat intr-o manusa pentru a verifica daca eliminarea a fost completa. Tot de folos poate fi un laxativ, luat inainte cu 12 ore.

Sistemul flasc

Musculatura antrenata in defecatie nu mai este activa si ca atare se foloseste evacuarea manuala. Dupa masa este mai usor de realizat.

Evacuarea din pozitia intins in pat.

Daca persoana are o leziune inalta, nu se poate transfera la toaleta sau are musculatura mainii grav afectata, va avea nevoie de un asistent care sa ii evacueze manual sistemul intestinal in timp ce sta in pat. Aceasta va sta pe partea dreapta, cu genunchii indoiti si apropiati de piept. Genunchii sunt mentinuti departati cu ajutorul unei perne si sub persoana este pusa o punga de plastic. Un deget, dat cu lubrifiant se introduce usor in rect, se roteste si apoi se extrage. Inainte de fiecare introducere se lasa o pauza de cateva secunde pentru a favoriza contractia intestinala si aducerea materiilor fecale mai aproape de anus.

Rectul si anusul sunt usor de ranit si de aceea, daca se folosesc degetele pentru evacuarea intestinala, acestea trebuie sa aiba unghile taiate scurt si ingrijite

Complicatii medicale

Constipatia

Cauze: schimbarea dietei si rutinei zilnice, cantitate redusa de lichide, medicamente precum analgezicele (codeina, morfina) si antibioticele.

Simptome: evacuare ratata sau incompleta, dureri de cap, transpiratie, cresterea usoara a temperaturii, spasticitate, pierderea apetitului, voma si uneori eliminarea permanenta prin anus a unui lichid maroniu.

Tratament: laxative, evacuare manuala, evacuarea intestinala zilnica pana la reintrarea in normal.

Diareea

Cauze: mancare picanta, anumite antibiotice, infectii gastro-intestinale, constipatie severa (diareea poate fi efectul constipatiei; materiile fecale uscate, tari sunt retinute inauntru, iar apa din ele se scurge in afara).

Simptome: eliminarea frecventa si exploziva de materii fecale apoase, eliminare continua (mai ales cand este efectul constipatiei), disreflexia autonoma, crampe abdominale

Hemoroizii

Hemoroizii sunt vene varicoase din jurul sau din interiorul rectului.

Cauze: dificultatea de a defeca (fortari in cazul constipatiei), mobilitate redusa (mentinerea in aceeasi pozitie pe perioade lungi), circulatie deficitara, stimulare si evacuare manuala brusca, evacuare intestinala neregulata.

Hemoroizii complica procesul defecatiei, putand cauza infectii, disreflexie autonoma si se poate chiar apela la interventia chirurgicala pentru a- i elimina.

Fisurile anale

Reprezinta rupturi ale tesutului din jurul anusului datorate fortarilor prelungite sau a metodelor nedelicate de evacuare intestinala. La persoanele normale sunt extrem de dureroase, iar in cazul celor paralizate duc la cresterea spasticitatii si la disreflexie autonoma.

Tratament: alimente bogate in fibre, atentie sporita la introducerea supozitoarelor si la evacuarea manuala, lidocaina gel in loc de lubrifiant, imbracaminte foarte lejera, consult medical in cazul in care nu se vindeca repede.

Disreflexia autonoma

Apare la persoanele cu leziune peste T6 datorita supraincarcarii rectale si constipatiei.

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.



LEAVE A REPLY

Dupa postare, va rugam sa asteptati pana cand comentariul dvs. va fi aprobat de catre administrator

Cod securitate
Refresh

Recomandarile Noastre

Obiective Voluntari Apel Umanitar Celula Stem Centre Medicale Povesti Pacienti Recuperare Articole Utile Psihoterapie Resurse Web Concursuri Oameni cu abilitati

Sustinem proiectul

sustine-prostemcell.org

Conecteaza-te cu noi!

ComunitateFacebookTwitterYoutubeGoogle

Nou pe Forum

More Topics »

Newsletter PSC

Certificare HON

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia  de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cine este online?

Avem 351 vizitatori online