SUBIECT: Protectia persoanelor cu dizabilitati

Solidaritate fără precedent. Mii de persoane și sute de ONG-uri s-au mobilizat împotriva discriminării din noua Lege a Educației Naționale



Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sunt condamnați la excludere din învățământul de masă pe baza noului art.68 alin.(11) din proiectul de lege a educației, aflată în dezbatere în Parlamentul României în aceste zile. 150 de organizații semnează un comunicat comun de presă.

Autism Europe, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), WORLD VISION România, DECLIC, Coaliția pentru Educație, Centrul pentru Legislație Nonprofit (CNLR), Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, Școala de Valori, Consiliul Elevilor, Consiliul Tineretului din România, Asociația Pentru Valori în Educație, Asociația FDP – Protagoniști în Educație, Asociația MAGIC, AMAIS – Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială, Asociația CONIL, Centrul STEP BY STEP, Asociația Lindenfeld – Ajungem MARI, sunt câteva dintre organizațiile care s-au alăturat demersului inițiat săptămâna trecută de rețeaua informală de ONG-uri RO TSA și Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism (FEDRA) însumând peste 100 de ONG-uri în și reprezentând peste 4.000 de familii ale copiilor cu tulburări din spectrul autist, solicitând respectarea dreptului constituțional la educație al copiilor cu CES și eliminarea prevederii discriminatorii din proiectul de lege a educației, art. 68 alin.(11).

Această prevedere a stârnit consternarea a mii de părinți și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale din toată țara, condamnând la excludere copiii cu CES din învățământul de masă, lăsând înmatricularea la latitudinea unității de învățământ, care poate refuza admiterea în școlile de circumscripție și redirecționarea lor către școli foarte îndepărtate locuinței, prin simpla invocare a faptului că școala nu dispune în totalitate de resursă umană și de bază materială corespunzătoare copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Acest lucru ar împovăra și mai tare familiile copiilor cu CES și ar conduce la un risc mai mare de excluziune școlară, astfel cum este definit la art. 67 alin. (3) din proiectul de lege, susțin reprezentanții ONG-urilor.

Astfel, în total 150 de organizații s-au mobilizat la nivel național și cer eliminarea art. 68 alin. (11), care prevede că: „Înmatricularea beneficiarilor primari cu CES într-o unitate de învățământ de masă se face doar în situația în care aceasta dispune de resursă umană și bază materială corespunzătoare, inclusiv de cadre didactice de sprijin și itinerante”, articol incompatibil cu dreptul fundamental la educație și în contradicție cu toate celelalte prevederi și obligații reglementate în conținutul proiectului, menite a asigura integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă, consideră reprezentanții ONG-urilor.

Societatea civilă a adresat deja o scrisoare deschisă senatorilor și Ministrului Educației, Ligia Deca. De asemenea a fost formulată și o petiție online, „Spune NU discriminării copiilor cu dizabilități și CES din Legea educației”, semnată de peste 5.500 de persoane în doar 4 zile, prin care se solicită eliminarea art.68 alin.(11).

Pentru respectarea dreptului fundamental la educație incluzivă al copiilor cu cerinţe educaționale speciale, pentru realizarea efectivă a acestuia în baza principiilor echității și egalității de șanse, drept garantat de art. 32 din Constituția României, dar și de art. 23 și art. 28 alin. (1) din Convenția din 1989 cu privire la drepturile copilului și prin accesul la învățământ incluziv, reglementat expres de art. 24 din Convenția ONU din 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE, ONG-urile cer eliminarea acestui articol din noua Lege a Educației Naționale. Prevederile afectează grav dreptul copiilor cu CES de a fi integrați în învățământul de masă, lăsând fără susținere principiile enunțate la art. 67 din proiectul de lege privind garantarea dreptului la o educație incluzivă tuturor beneficiarilor primari ai educației.

„Elevii cu dizabilități au dreptul să învețe în orice școală. De-a lungul anilor am dus o bătălie grea cu autoritățile și mentalitatea discriminatorie pentru integrarea copiilor cu dizabilități în școală, și mai târziu în societate. Incluziunea e singura cale prin care acești copii să poată deveni adulți autonomi, iar prin acest proiect de lege ne întoarcem într-un trecut sumbru, când nu vedeam elevii cu minți și abilități diverse în școlile de masă, în anii în care aceștia erau izolați și invizibili. Viitorul acestor copii depinde de noi și de cei care legiferează astăzi, așa că vă rugăm să nu acoperiți discriminarea cu legea!” – părinte al unui copil cu CES

Organizațiile au depus în data de 18.03.2023 Observații proiect Legea Educației preuniversitare, în care au argumentat modificările necesare pentru ca noua lege să respecte drepturile elevilor cu CES la educație, însă acest memoriu a fost ignorat. Dintre cele 11 articole care aduc atingeri grave și creează premisele excluderii sistemice a elevilor cu cerințe educaționale speciale din școlile de masă, art. 68 alin. 11 (ref. art. 66 alin. 10 din memoriu) este INACCEPTABIL. Pentru situația în care există solicitări de înscriere a copiilor cu CES, școala trebuie să se organizeze astfel încât să poată asigura integrarea copilului în învățământul de masă, însă ONG-urile semnatare consideră absolut necesar ca asigurarea condițiilor necesare să fie obligatorie și nu facultativă Numai în caz excepțional, și doar dacă părintele este de acord sau la solicitarea acestuia, i se poate oferi posibilitatea de a opta pentru o altă unitate de învățământ decât cea din proximitate.

Organizațiile semnatare consideră că este imperios necesar ca Ministerul Educației, Guvernul României și instituțiile abilitate să aloce resurse suficiente școlilor și grădinițelor pentru ca acestea să poată gestiona în mod adecvat situația copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Aplicarea prevederilor criticate ar putea duce la marginalizarea și excluderea a peste 100.000 de copii cu CES și mulți alți copii cu dizabilitate din școlile de masă, chiar din această toamnă. Noua lege a educației se află în aceste zile în dezbatere la Senat și urmează să primească votul final pe 22 mai, după ce săptămâna trecută a primit aviz pozitiv de la Camera Deputaților.

Surse:

Legea învățământului Preuniversitar (forma trecută de Camera Deputaților) https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L282FC.pdf

Parcurs legislativ https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L282&an_cls=2023#ListaDocumente

Cosmin Poteraș

În forma adoptată de Camera Deputaților, proiectul de lege privind învățământul preuniversitar exclude copiii cu CES din școlile de masă.
Concret, alin 11 al art. 68 prevede că o școală va primi copiii cu cerințe educaționale speciale numai dacă aceasta ”dispune de resursă umană și bază materială corespunzătoare, inclusiv de cadre didactice de sprijin și itinerante”.
Acest articol distruge munca de ani de zile a părinților, ong-urilor și a profesorilor dedicați care au integrat cu succes copii cu CES în învățământul de masă. E treaba școlii, a inspectoratelor și a ministerului să asigure cadre didactice de sprijin și itinerante, pregătirea profesorilor, precum și resursele materiale necesare, nu să le închidă copiilor ușa în nas, pe motiv că ”nu avem ce ne trebuie”.
Între timp, vă las un link în comentarii către petiția depusă de ONG-uri.

Marius Budăi anunţă o victorie pentru drepturile persoanelor cu dizabilități | A fost adoptată o ordonanță de urgență

Minstrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat vineri o ordonanță de urgență care vine în sprijinul drepturilor persoanelor cu dizabilități.
A fost adoptată o ordonanță de urgență care vine în sprijinul drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste măsuri reprezintă un pas important în direcția unei societăți mai incluzive și mai echitabile pentru toți cetățenii noștri, spune ministrul Muncii.

Potrivit lui, una dintre cele mai notabile măsuri este stabilirea obligațiilor de utilizare a unui nou sistem național de management al dizabilității.

"Acest sistem reprezintă o platformă digitală inovatoare, care facilitează colaborarea dintre profesioniștii din cadrul instituțiilor de protecție socială și simplifică interacțiunea cu beneficiarii cu dizabilități. Prin intermediul acestei platforme, procesul de evaluare și integrare a persoanelor cu dizabilități va fi susținut și îmbunătățit.

Un alt aspect deosebit de important este introducerea opțiunii de decontare a gratuității la transportul interurban prin intermediul unui ticket electronic de carburant. Această măsură îi va permite persoanei cu handicap să aleagă ca banii cuveniți pentru transportul interurban să fie disponibili pe un card de carburant, prin care să-și alimenteze necesarul de combustibil. Astfel, li se oferă o mai mare autonomie și libertate de mișcare.

Consolidarea rolului Comisiei superioare a persoanei cu handicap reprezintă o altă măsură importantă în cadrul acestei ordonanțe. Aceasta va avea atribuții sporite în controlul și monitorizarea procesului de evaluare a persoanelor cu dizabilități, asigurându-se astfel că toți beneficiarii vor beneficia de o evaluare echitabilă, în conformitate cu prevederile legale. Prin acest mecanism obiectiv de reevaluare, ne dorim să controlăm erorile din sistemul de evaluare și să punem stop abuzurilor din acest proces.

Aceste măsuri adoptate astăzi reprezintă o victorie pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și ne reconfirmă angajamentul ca societate de a fi mai incluzivi și de a oferi șanse egale pentru toți cetățenii noștri. Sunt mândru că fac parte dintr-o societate care se îndreaptă în direcția corectă și că avem instituții de protecție socială și autorități naționale preocupate de nevoile tuturor cetățenilor.

Haideți să celebrăm împreună acest pas important și să continuăm să lucrăm împreună pentru o societate mai echitabilă și mai empatică!", este mesajul transmis de ministrul Muncii, Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook.

Scandalul 'azilurilor groazei'. Marcel Ciolacu a trimis Corpul de control la ANPD



Premierul Marcel Ciolacu a dispus Corpului de control să demareze astăzi verificări asupra activității Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Premierul l-a destituit luni din funcție pe președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Mihai Tomescu. Acesta avea rang de secretar de stat.

Sindicat: TAROM a dat afară singurul angajat cu dizabilități, o femeie cu 29 ani vechime, unic întreținător al familiei



30-07-2023

Conducerea TAROM a concediat singurul angajat cu dizabilități al companiei, o femeie cu 29 de ani vechime și unic întreținător al familiei sale, susține Sindicatul Unit Tarom.

Managementul companiei TAROM persiflează şi tratează cu indiferenţă drepturile angajaţilor stabilite prin contract, susţine Sindicatul Unit TAROM (SUT).

"În cadrul primei runde de renegocieri a drepturilor financiare aferente Contractului Colectiv de Muncă încheiat pentru anii 2022-2024, managementul companiei persiflează şi tratează cu indiferenţă drepturile angajaţilor stabilite prin contract.

Ceartă pe salarii la Tarom, între sindicat şi conducerea companiei



Venitul mediu al salariaţilor TAROM a crescut cu peste 18% în 2023, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, peste rata actuală a inflaţiei, precizează operatorul aerian naţional într-un comunicat.

„Ca urmare a unor afirmaţii transmise către mass-media de către reprezentanţii Sindicatului Unit TAROM, cu privire la situaţia salarială din companie, precizăm în primul rând că venitul mediu al salariaţilor TAROM a crescut cu peste 18% în 2023, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, peste rata actuală a inflaţiei. Reprezentanţii companiei TAROM menţin un dialog deschis şi onest cu sindicatele reprezentative. Ca urmare a primei întâlniri pe care managementul companiei a avut-o cu reprezentanţii sindicatelor (joi 27 iulie a.c.) am transmis că analizăm oportunitatea unor viitoare creşteri salariale, numai după aprobarea planului de restructurare de care depinde influxul de capital aşteptat şi stabilizarea financiară a companiei”, se precizează în comunicat.

Reacţia companiei vine după ce Sindicatul Unit TAROM (SUT) a acuzat managementul că tratează cu indiferenţă drepturile angajaţilor stabilite prin contract.

Cu privire la acuzaţia SUT potrivit căreia, începând din 31 iulie, este concediat singurul angajat cu dizabilităţi al TAROM, o doamnă cu vechime de 29 de ani care este şi unic întreţinător de familie, reprezentanţii operatorului aerian au explicat faptul că postul pe care îl ocupă momentan această persoană intră în restructurare, ca parte a planului care este menit să salveze şi să revitalizeze compania.

Un nou azil ilegal descoperit în Bucureşti



Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a început, în cursul zilei de duminică, verificările la un centru de bătrâni, în urma unei sesizări a reprezentanţilor mass-media, potrivit căreia acesta funcţionează deşi activitatea ar fi fost oprită temporar.

„În cursul zilei de astăzi, în urma unei sesizări a reprezentanţilor mass-media (DIGI 24), prin care au transmis că un centru de bătrâni funcţionează, deşi activitatea ar fi fost oprită temporar, în urma unui control, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, împreună cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, s-a deplasat la faţa locului”, informează DGPMB.

Potrivit sursei citate, poliţiştii, precum şi reprezentanţii celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu, au demarat verificările pentru clarificarea aspectelor.

Cum ar putea fi scoși din sărăcie și integrați social și profesional românii cu dizabilități


Laura Macavei/ Publicat: 27.12.2023

Deși în România trăiesc sute de mii de persoane cu dizabilități, drepturile lor sunt uitate undeva în hățișul birocrației și al legilor anapoda, care, în cele mai multe cazuri, ar trebui schimbate din temelii. Experții consultați de „Adevărul“ spun că dacă instituțiile statului ar depune un efort colectiv, acești oameni ar avea o șansă reală la o viață mai bună.

Persoanele cu dizabilități din România, uitate de autorități
Persoanele cu dizabilități din România, uitate de autorități

Și nu o spunem noi, o spune un raport al Curții Europene de Conturi, potrivit căruia țara noastră alocă cei mai puțini bani din PIB pentru persoanele cu dizabilități – doar 0,9%. De trei ori mai puțin decât țări precum Belgia, Finlanda sau Germania. Ca o comparație, media europeană este de 2,2%.

Câți bani primește o persoană cu handicap
Concret, în România, o persoană cu handicap grav primește lunar 2.677 de lei. În plus, statul acordă 2.079 de lei persoanei care îngrijește pacientul cu dizabilități. Cei cu handicap accentuat primesc 449 de lei pe lună, iar persoanele cu handicap mediu – doar 72 de lei. Vorbim despre sume extrem de mici care nu acoperă nevoile de bază ale acestor oameni.



Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, este de părere că statul s-a descotorosit de aproape orice obligație pe care o are în fața persoanelor cu dizabilități. Și asistăm de aproape 30 de ani la o anomalie care se perpetuează la nesfârșit. „Nu poți să dai doar 2.000 de lei unei persoane cu gradul I de handicap și încă 2.000 de lei celui care o îngrijește și să spui că ți-ai făcut treaba. Pentru că acel pacient are nevoie de îngrijire 24 din 24 de ore. Acești bani nu ajung nici măcar pentru 6 ore“, a explicat Vasile Barbu. „Un astfel de pacient are nevoie nu numai de hrană și medicamente. Are nevoie să-i facă cineva curat în casă, să-i gătească, să-i servească masa. Plus alte servicii. Cu mulți dintre ei, pentru a-i putea menține la un anumit nivel de comunicare, trebuie să faci terapii psihologice. Mai mult, îngrijitorul are obligația de a merge cu acea persoană, dacă este transportabilă, la controale medicale periodice. Ce să faci cu 2.000 de lei?“, completează acesta.


Fără integrare profesională
În ceea ce privește încadrarea în câmpul muncii, persoanele cu dizabilități sunt și la acest capitol profund discriminate. „La nivelul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nu există programe profesionale adaptate pe tipuri de dizabilități, care să le ofere posibilitatea unei formări profesionale sau a unei reconversii profesionale“, a declarat pentru „Adevărul“ Monica Oprea, reprezentanta Federaţiei Naţionale Sindicale din Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului „PRO-Asist“. Mai mult, spune aceasta, Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă nici măcar nu au o evidență clară a acestor persoane cu dizabilități: „Din acest motiv, nici nu oferă locuri de muncă adaptate nevoilor lor“.

Și mai este un aspect asupra căruia atrage atenția Monica Oprea: „Chiar dacă ar beneficia de cursuri de reconversie profesională, multe dintre aceste persoane nu ar reuși să le urmeze din considerente financiare. Cine i-ar transporta până acolo? Din ce bani și-ar plăti transportul? Poate chiar cazarea, masa. Sunt multe lucruri de luat în calcul“.

De altfel, nici angajatorii nu se înghesuie să ofere locuri de muncă acestor persoane.

Deși legea spune că dacă o firmă are mai mult de 50 de angajați, trebuie să angajeze 4% persoane cu dizabilități. În caz contrar, plătește amendă. „De multe ori, angajatorii preferă să plătească aceste amenzi și își iau o grijă de pe cap. Scapă de aceste persoane cu dizabilități pe care, în mod normal, ar trebui să le angajeze și care, cred ei, le-ar putea crea probleme. Însă acești oameni, mulți dintre ei, chiar au capacitatea de a munci și pregătirea necesară s-o facă foarte bine. Este adevărat, mulți pot fi specializați doar pe anumite activități, însă asta nu înseamnă că nu pot fi integrați în muncă. Aici e partea tristă. La noi nu se face nimic pentru integrarea acestor oameni în câmpul muncii“, a mai spus Vasile Barbu.

Citește și: Aeroport românesc amendat pentru taxarea suplimentară a unei femei cu handicap locomotor
„De cele mai multe ori, munca dă sens vieții“
Domeniile în care persoanele cu dizabilități dau rezultate foarte bune sunt cele în care persoana respectivă produce compensație. Pacienții cu deficiențe de auz pot lucra în domeniul manualității și al lucrului milimetric, unde e nevoie de foarte mare atenție. Ei au o vedere de foarte mare exactitate, astfel că identifică foarte ușor detaliile.


În cazul nevăzătorilor, este vorba de compensațiile la nivelul auzului, al simțului tactil și al memoriei. Sunt foarte buni lucrători cu tastatura, sunt foarte buni maso-terapeuți. Persoanele cu debilitate mintală pot să acceseze niște meserii primare cum ar fi cele de zugrav, confecționer pe chestiuni mai simple, ajutoare în bucătăriile restaurantelor, menajul în hoteluri. O altă meserie care are succes pe piață este asistența medicală realizată de nevăzători, de pildă maso-terapia, pentru care sunt pregătiți la nivel postliceal.

Psihologul Keren Rosner a declarat că „aceste persoane ar trebui integrate pentru acea capacitate de a face un lucru poate mult mai bine decât o persoană considerată sănătoasă și integră. În primul rând, acel om va avea bani să trăiască decent, apoi se va simți util pentru societate. Căci munca dă sens vieții. Acea persoană, pe de altă parte, ar simți că face parte dintr-un grup, că este acceptată, nu tolerată. Nu mai vorbim despre faptul că integrarea acestor persoane le prelungește speranța de viață. Calitatea vieții ar fi mai bună“, a explicat psihologul.

Avem legi, dar nu funcționează
Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților a precizat că legislația există, dar aplicarea ei lipsește cu desăvârșire. „Nu este pusă la punct. Statul nu încearcă decât să se protejeze pe sine, să nu cheltuiască prea mult cu acești oameni“. Vasile Barbu a adus în discuție Ordonanța 68/2003, care a făcut obiectul condiționării primirii României în Uniunea Europeană. „Trebuia să armonizăm legislația noastră cu cea europeană. În ceea ce privește legislația în domeniul social, trebuia să avem legea asistenței sociale, legea serviciilor sociale și altă legislație conexă, inclusiv reglementări legate de normele de aplicare. Evident, a fost dată această Ordonanță. Însă nici până în ziua de azi nu își produce efectele. Motivul? Nu există obligații de aplicare. Adică nu există sancțiuni pentru cei care nu o aplică. Și mă refer aici la autoritățile locale.”

Citește și: Nereguli în 80% din dosarele cu handicap din Ilfov. Premierul: Suntem pe primul loc în Europa la numărul de persoane cu dizabilități
Soluțiile
Persoanele cu dizabilități au nevoie de susținere și implicare totală din partea autorităților. Au nevoie de acele legi deja existente, dar care să funcționeze. Au nevoie însă și de o legislație nouă, care să țină pasul cu realitatea, precum și de programe pentru integrare socială și în câmpul muncii.


„Dacă persoanele cu dizabilități nu sunt susținute pe mai multe paliere și din mai multe direcții, integrarea lor va fi foarte dificilă. Toate instituțiile implicate, de la educativ, medical, AJOFM, primării, direcția de asistență socială… dacă toate acestea nu conlucrează și n-au un obiectiv clar, va fi foarte greu“, a afirmat Monica Oprea.

Psihologul Keren Rosner este de părere că statul român ar trebui să facă exact ceea ce fac anumite ONG-uri și asociații: „Să existe anumite instituții, cămine, cluburi, grupuri de suport pentru aceste persoane, dar și activități dedicate lor. Ar trebui schimbate mentalități, indusă ideea că acești oameni nu sunt inutili. Dacă vom accepta acest lucru, aceste persoane chiar vor avea șanse reale la o viață normală“.

Bolnavii de epilepsie îşi găsesc greu medicamentele necesare

Bolnavii de epilepsie îşi găsesc greu medicamentele necesare.



Articol de Florin Lepădatu, 20 Februarie 2024, 10:22

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Bolnavii de epilepsie îşi găsesc greu medicamentele necesare. Fondatorul şi coordonatorul reţelei de telemedicină în epilepsie din România, medicul neurolog Bogdan Florea, atrage atenţia că ţara noastră nu are un registru naţional de epilepsie şi nici date exacte privind bolnavii. În România sunt înregistrate 130.000 de persoane cu epilepsie, dar medicii apreciază că numărul real al bolnavilor se apropie de 300.000.

Reporter: Cristian Bâcâin - ”Medicamentele pentru epilepsie au fost descoperite de mult. Cele de bază nu sunt costisitoare. Totuşi, ele sunt greu de găsit pe rafturile farmaciilor, motiv pentru care pacienţii sunt nevoiţi să le caute în ţările vecine, spune doctorul Florea.

Bogdan Florea: ”Este absolut ruşinos că nu găsim medicamente care ar trebui să fie pe raft. Vorbim de medicamente de 30-40 de ani. Pacienţii nu vocalizează, medicii nu pot să spună nimic şi atunci o ţinem aşa. Se duc pacienţii să-şi caute de leac prin Republica Moldova sau prin Bulgaria. E anormal.”

Terapia medicamentoasă este folosită în majoritatea cazurilor de epilepsie. Există varianta operaţiei pe creier, care se realizează la Bucureşti, dar aceasta se aplică doar în cazurile în care toate celelalte opţiuni de tratament au fost epuizate.

Bogdan Florea: ”Nu-i uşor. Procedura se face după ce verifici cu două zecimale unde sunt acestea, unde-i focarul generator de crize, cu nişte electrozi de profunzime, care e o procedură extrem de cronofagă. Să stă şapte zile internat cu nişte electrozi cu totul speciali implantaţi, ca să-i spui neurochirurgului care anume zonă anatomică ar trebui îndepărtată fără să laşi pacientul cu deficite motorii sau senzitive.”

Epilepsia este o boală a sistemului nervos caracterizată prin crize convulsive intermitente, însoţite de pierderea cunoştinţei, de halucinaţii senzoriale şi de alte tulburări psihice. Un al 13-a lea centru de epilepsie şi monitorizare din reţeaua de telemedicină în epilepsie din România a fost inaugurat ieri la Târgu Mureş.”/RADOR RADIO ROMÂNIA/

În atenția celor care se gândesc și doresc să desfințeze funcția de Asistent Personal a persoanei încadrată în grad de handicap grav.
Vă atragem atenția că încalcă grav convenția ONU,privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Drepturile Omului-DREPTUL LA VIAȚĂ.

Atragem atenția că funcția de Asistent Personal există sub diferite denumiri în toate Țările membre UE.

La fel ca și AP din România,cei din Țările membre UE sunt fie aparținatori ai PH (inclusiv părinte)fie ori ce altă persoană care corespunde condițiilor legislative din Țara respectivă.

Pentru cei care doresc informații generale despre angajarea AP din Țările membre UE,le găsiți la o simplă căutare pe net, așa cum se vede în link-urile de mai jos.

https://ro.greataupair.com/Personal_Assistant_Service/Find_Personal_Assistant/Berlin-Germany.htm

https://ro.greataupair.com/Jobs_Work_Agency/Find_Personal_Assistant_Jobs/Emilia_Romagna-Italy.htm

https://excellent-match-job.com/ro/vacancies/asistent-personal-in-heusden-zolder-belgia/

https://ro.greataupair.com/asistent-personal-a/Ungaria-Kaposvar/personal_assistant3452134.htm

https://ro.greataupair.com/asistent-personal-a/Fran%C8%9Ba-Paris/personal_assistant3387182.htm

https://ro.jooble.org/locuri-de-munca-asistent-personal-+-salariu-excelent/Olanda

https://ro.greataupair.com/Personal_Assistant_Service/Find_Personal_Assistant/Comunidad+Valenciana/Valencia.htm

https://ro.greataupair.com/personal_asistent_loc/Grecia-Atena/personal_assistant2184441.htm

Persoanele cu dizabilități au protestat în fața Parlamentului României

26.03.2024

Marți dimineață (26 martie 2024), peste 200 persoanele cu dizabilități au protestat în fața Parlamentului României, mai exact în scuarul din Parcul Izvor.
Printre revendicări au fost: creșterea veniturilor persoanelor cu dizabilități, salarizării asistenților personali și indemnizației de insoțior.
Printre protestatari , mulți au fost în scaune rulante și copii cu dizabilități.
Au participat persoane cu dizabilități, din:Prahova, Buzău, Gorj, Dolj, Constanța, Brăila, București, Cluj Napoca, etc

Protest al persoanelor cu dizabilități în fața Parlamentului României. Ce revendicări au

Peste 100 de persoane cu dizabilități venite din toată țara au protestat marți, 26 martie, în fața Palatului Parlamentului, pentru a avea dreptul la o viață mai bună.



Mulți dintre cei prezenți la protest se aflau în scaunul rulant. Cinci persoane cu dizabilități grave din județul Gorj au participat la acțiunea de protest. Printre ei s-a numărat și Robert Gavrilescu, care a fost chemat la discuții la Comisia de muncă.



„Am discutat cu cei de la Comisia de Muncă din Camera Deputaților, care este for decizional în privința reintroducerii asistentului personal în grila de salarizare, deoarece li s-au tăiat gradațiile. Soția mea, care este angajată ca asistent personal, primește un salariu de numai 2.200 de lei, pentru că i s-a tăiat sporul pentru vechime în muncă. Ea ar fi trebuit să primească 2.600 de lei. Am mai cerut să fie plătiți la forma de salarizare pe care o primește toată categoria de asistență socială din România“, a precizat Robert, persoană aflată în scaunul rulant.

O altă solicitare a persoanelor cu handicap se referă la indemnizația care este acordată de stat: „Pentru persoanele cu dizabilități am cerut ca persoana cu dizabilități grave, gradul I, să fie trecută la salariul minim pe economie, iar cei care au gradul II de handicap să primească 80 la sută din salariul minim pe economie și gradul III să beneficieze de 50% din salariul minim“, a menționat Robert Gavrilescu.

Creștere de numai opt lei
Indemnizațiile pentru persoane cu dizabilități s-au majorat, din luna martie, de la 599 de lei la 662 de lei pentru gradul I (grav), de la 449 de lei la 496 de lei, pentru gradul II (accentuat) și de la 72 de lei la 80 de lei pentru cei care suferă de handicap de gradul III. „Aceste creșteri nu acoperă nici pe departe inflația. Este o jignire a Guvernului“, a spus Robert Gavrilescu.