SUBIECT: Invatamantul romanesc

Diana, te rog sa-ti revezi pozitia.

Mariana are dreptate si are tot dreptul sa-ti ceara tie si lui Marius sa ne lasati in pace.

Marius, daca esti moderator ar fi bine sa veghezi ca discutiile sa fie la subiect nu sa te arunci tu insuti in sustinerea unor polemici.

Petru, te rog sa fi la subiect si nu intretine niste polemici. Multumesc de intelegere! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Buna Petru!

Ce sa fac? Stii la ce topic ai scris?
Sa-mi revizuiesc pozitia?

Sandiana a scris: Pozitia conteaza enorm...la fel si atitudinea

Elena Basescu si cand vrea sa urecheze pe cineva nu-i iese cum trebuie pana la capat!
Nu ca n-ar merita acest Funeriu sa fie tras de urechi si inca tare de tot!
Pentru ca nu se poate cu copy-paste, in nici un fel, de pe acea pagina, va las placerea lecturii ducandu-va pe pagina respectiva! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Ministrul Educaţiei pare să fie, în ultima vreme, cel mai mediatizat membru al Cabinetului Boc. Recent, Daniel Funeriu a intrat în vizorul lui Gabriel Liiceanu. Schimbul de replici dintre cei doi, concretizat deja în două scrisori deschise semnate de Liiceanu, a pornit de la aprecierile acestuia cu privire la anomaliile sistemului de admitere în universităţi. "Problema este sistemul", i-a răspuns Funeriu.
Într-o nouă scrisoare deschisă adresată ministrului Educaţiei, Gabriel Liiceanu comentează răspunsul ministrului la prima scrisoare conform căruia "Sistemul ar fi de vină" pentru rezultatele concursurilor din învăţământul universitar.

"Stimate Domnule Ministru,

Nu vă ascund că, în afara convorbirii noastre telefonice-fulger şi a unui laconic schimb de SMS-uri, mă aşteptam să primesc de la dumneavoastră – dată fiind gravitatea problemei pe care v-o semnalam în textul intitulat Balta stătută a facultăţilor noastre – un răspuns public la scrisoarea deschisă pe care v-am adresat-o. Aţi preferat să rămâneţi la acel telefonic "Nu mă pot amesteca în concursurile de post", iar la observaţia mea că nu de amestecul într-un concurs era vorba, ci de condiţiile în care au loc concursurile universitare la noi, mi-aţi replicat sibilinic: "Problema e sistemul".

Am rămas să întorc pe toate părţile replica dumneavoastră, apoi, după ce a sosit şi cea plină de prospeţime, vervă şi inteligenţă, semnată anonim "Consiliul Facultăţii de Filozofie", efortul meu de a încerca să pătrund sensul cuvântului misterios şi atotcuprinzător "sistem" s-a intensificat aproape dureros. Blestemată vocabulă, "sistemul" ăsta! O tot aud invocată de două decenii, explicaţie obidită a tuturor neputinţelor şi eşecurilor noastre. Din care cer al Istoriei a pogorât "sistemul" peste noi, făcând ca tot ce ne priveşte să se petreacă peste capetele noastre şi să ne îngenuncheze cu inflexibilitatea unei legi a naturii?", scrie Liiceanu, citat de HotNews.

Apoi continuă: "Meditând tot mai intens la răspunsul dumneavoastră şi văzând că îmi pierd liniştea în absenţa unui răspuns mulţumitor, m-am adresat unui prieten mai deştept decât mine, fizician cu doctorat la Sorbona. Un om – o să admiteţi – cu adevărat superior, de vreme ce, după ce şi-a luat prestigioasa diplomă, a ţinut să-i dea foc şi să devină, după gustul meu cel puţin, cel mai bun dramaturg în viaţă din România. Iar prietenul meu, fizicianul, care este totodată un rafinat gânditor, a început discuţia în felul următor: „După ce ai văzut cum Senatul Universităţii a validat concursul de la Filozofie, iar Ministerul a tăcut, nu ţi-ai pus oare în mod firesc întrebarea cum se face că solidaritatea impostorilor este mai mare decât cea a oamenilor de valoare?” Înainte de ’90, a continuat el, impostorii se grupau sub umbrela Partidului, erau promovaţi şi apăraţi de el. Locul lor în vârful societăţii era garantat prin decizie politică. Era firesc, atunci, ca activistul de partid să fie şeful catedrei şi savantul, lector. Sau nimic. Impostura era fatală, de vreme ce era statal consfinţită. „Jos elitele!” a fost strigătul de luptă al comunismului ajuns la putere. Dar acum? Cum se face că solidaritatea impostorilor este în continuare posibilă, deşi dosarele de cadre au dispărut?(...) Aşadar cum se face, a reluat el, că oamenii de valoare rămân pe tuşă şi termină prin a pleca din ţară încotro văd cu ochii, iar „răii şi famenii” ocupă nestingheriţi posturile-cheie în toate domeniile? De ce crezi că România este, la toate capitolele vieţii sociale, inclusiv în învăţământ, pe ultimul loc în Europa?"

Gabriel Liiceanu îi spune ministrului Educaţiei că a înţeles ce este de fapt acest "sistem" pe care Daniel Funeriu l-a pomenint după prima sa scrisoare, tot de la prietenul său.

"«Sistemul» nu avea nimic de-a face cu competenţa şi cu eficienţa profesională. De-aia s-a şi prăbuşit comunismul, doborât sub greutatea cantităţii de imbecilitate şmecheră împinsă silnic la vârful societăţii. Coagularea sistemului s-a făcut atunci cu ingrediente eminamente politice.

Iar acum? Acum el funcţionează inerţial ca sistem de relaţii. A fost atât de bine alcătuit şi s-a bătătorit atât de bine încât, chiar şi-n absenţa elementelor care i-au dat naştere, s-a putut rostogoli, mânat de propria-i consistenţă, pe celălalt mal al istoriei noastre. Capitalul de relaţii deja structurate şi organizate atunci şi perpetuate acum este forţa acestor oameni. Ieşiţi din sistemul politic de-atunci, ei au preluat şi au invadat noile instituţii ale societăţii păstrând vastul sistem de relaţii creat atunci. Şi aceştia sunt mulţi şi au împânzit tot locul. Ei ronţăie astăzi fructul crescut din vigoarea vechilor rădăcini. Iar solidaritatea oamenilor de valoare, lipsită de o istorie semnificativă, este firavă pe lângă a lor. Orice fost doctorand al tău care se prezintă la un concurs de post va fi resimţit ca unul care le ia cu asalt reduta. Căci fiecare instituţie născută în falia vechiului sistem de relaţii este o redută care trebuie apărată cu ghearele şi dinţii. «Ce, bă, vreţi să ne loviţi în pâine?», m-a întrebat un profesor pe puncte de la IFA, când m-a auzit pledând în 1990 pentru nevoia de reaşezare a societăţii pe merite şi pe criteriul excelenţei. Nu mai încerca, cerând condiţii de concurs corecte, «să promovezi valoarea». Te vor aburi, având mereu acoperiri legale, până-n pânzele albe.", continuă Liiceanu.

"Tare m-a mai tulburat discuţia cu prietenul meu, fizicianul! Credeţi, Domnule Ministru, c-o fi avut dreptate? În aşteptarea unui răspuns care ştiu că nu va veni, cu deosebită stimă, Gabriel Liiceanu", îşi încheie Liiceanu scrisoarea.
Sursa: Antena 3
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Din ciclul: reforma invatamantului
Sunt de-a dreptul revoltat: Eleva data afara din clasa ca nu purta uniforma: aici gasiti parte din intamplare dar destul de rezervati ziaristii de-acolo, probabil, ca sa nu-i supere pe mai marii zonei. L-am urmarit in niste interviuri pe posturi tv. diferite, pe directorul din acea scoala, care plin de suficienta si-a permis sa spuna ca nu sta el de vorba cu mama acelei fete pentru ca "are un tronson de educatie foarte jos"! Cat de (ma abtin) poti sa fii, sa indraznesti sa-i tratezi pe parintii copiilor de pe urma carora iti iei banii, in halul asta, tu director!
Sistemul asta abject scoate din ce in ce mai multi monstrii cu fata umana! Pe cei pe care nu-i poate folosi sau de care nu au nevoie ii omora, iar pe ceilalti ii transforma in astfel de monstrii!
Pot sa inteleg ca uniforma isi are farmecul ei (ba chiar utilitatea ei) dar atata timp, cat nu mai exista sistemul comunist, prin care lucrul acesta era si posibil, poti sa ai intelegerea necesara pentru eleva (care era mai mult decat decent imbracata, chiar daca purta blugi (inchisi la culoare) in locul pantalonilor) dar mai ales respectul fata de eleva si parintii ei. Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Buna Marius!

Uniforma ar pune cap dezmatului din scoli.
Privind elevele, te intrebi care este profesoara, si care-i eleva.
In afara de asta, unii elevi mai saraci se simt prost, cand vad cum se imbraca alti colegi.

Cu prietenie,
Diana

Diana, deja e lege in legatura cu uniforma scolara! Problema este alta: dispretul fata de cei care iata, nu-si pot permite uniforma ba mai mult, sunt dati afara din clasa in conditiile in care nu sunt imbracati indecent! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Institutia care are pretentia la portul obligatoriu al uniformelor cumpara din banii ei aceste haine. Ce ar fi daca puscariasii, politaii sau militarii ar fi obligati sa-si cumpere uniformele

Mi se pare logic ca si in invatamant, scoala care are pretentia la uniforme sa cumpere ea uniforme si nu sa oblige parintii la eforturi financiare numai de dragul unor criterii estetice comuniste . Caci este profund comunista indeea ca toti copii trebuie sa fie la fel si ca uniforma ar aduce mai multa disciplina in scoala. Scuzati, astea sunt aberatii si frectii la piciorul de lemn.

Din fericire, in septembrie s-a respins in Senat propunerea legslativa de introducere a obligativitatii uniformelor vezi aici

Oricum, in proiectul de lege se propunea "Achizitionarea uniformelor trebuie facuta de conducerea unitatilor de invatamant cu respectarea legislatiei privind contractele de achizitie publica", lucru perfect normal dar care a dus ca legea sa primeasca aviz negativ din partea Guvernului deoarece insemnau cheltuieli suplimentare de la buget.

Petru a scris: Ei asta chiar nu am stiut! Bineinteles, ca din varii motive, eram ferm convins de contrariu... probabil, unde am vazut hotararea foarte darza a acelui director, mi-am imaginat, ca se bazeaza pe o lege si chiar in discutiile din acea perioada se mergea spre obligativitatea purtarii uniformei... Pai atunci se schimba cu totul coordonatele problemei: in locul acelei persoane, as da in judecata scoala care isi permite sa initieze regulamente interioare care sunt contrare legilor tarii. Monstruozitatea de care aminteam e cu atat mai cumplita! Multa sanatate si... Doamne-ajuta!

Buna!

Va trebui, sa toleram indecenta.
Nu sunt prosti, sa introduca uniforma.
Macar decenta!

Cu prietenie,
Diana

"Scoala altfel”...

De-abia am prididit sa fac
Planificari - o droaie,
Ca vin, din urma, la atac,
Sedinte ca o ploaie!

Ieri am avut C.P., iar azi
Sedinta cu parintii,
Alaltaieri C.A., C.E.A.C.,
Sa ma fereasca sfintii!

Peste trei zile voi ave,
C-asa-i acum porunca,
Prea-minunatul C.C.E.,
Si-alte sedinte inca.

Si ca sa-mi fie foarte clar
C-am misie-ntre misii,
Fac parte - ca misionar -
Din treizeci de comisii!

Numar absente, raportez,
Saptamanal de-acuma.
Excursii - le organizez,
Serbari - una si una!

Sesiunea de comunicari
Si cea de referate,
Concursuri, baluri, adunari
Tot eu le fac pe toate...

Pornesc spre casa schiopatand
De-atata aiureala,
Se-aud ectenii de comand
Cand plec de langa scoala.

Ca rostul ni l-au resetat
Nebunii si cretinii.
Au smuls din holda grau curat
Si pun in loc... ciulinii.

E noapte, stelele lucesc
Si bate-un vant iernatic.
Sunt inca treaza si muncesc,
La un proiect didactic.

Mai fac statistici si printez,
Scriu zeci de protocoale.
Asa se vede ca lucrez -
In rest, sunt vorbe goale.

Afara-i frig, in casa frig -
Ca n-am bani de caldura,
Si-mi vine, uite-asa, sa strig,
Sa-mi dau drumul la gura!

C-am inteles: de ani intregi
Reforma-i ca sminteala,
Asa e cand promulga legi
Cine uraste scoala.

Mai am de corectat lucrari,
Si zeci de portofolii,
Imi pun pe umeri, sa nu-nghet,
Un sal mancat de molii.

Adorm, intr-un tarziu, frumos,
Cu capul pe o mapa.
Visez cat am ajuns de... jos,
Pentru trei lei drept plata.

Tresar in somn, ca am uitat
Sa pun in opt dosare
Dovezi de parteneriat
Si de colaborare.

Si ma trezesc in zori de zi,
Ca dintr-un joc de iele,
Inmormantata in hartii,
Dosare, dosarele...

Si, vai de capul meu, uitai
Sa fac o socoteala
Cu note mici si mai dihai
La cea mai cea scorneala:

Ii zice intr-un fel maret -
”Testare initiala” -
Un fel de mar, dar paduret,
O noua abureala.

Si plan remedial mai am
Sa fac pana-n amiaza.
Ca am si ore pana-atunci -
Asta nu mai conteaza!

As vrea sa plang, dar nu e chip,
Nu-i timp de consolare,
Ca vine, maine, ARACIP
Comisia-teroare.

Si o sa ia la scotocit
Toata maculatura
Ce tinde catre infinit,
Sporind harababura...

Si vin, cu rostul lor ”sublim”,
Iar cand or bate-n poarta,
Pe loc ne-or cere sa vorbim
Limba romana... moarta!

Ca-i alta limba, la dosar,
Decat e limba vie.
Scolarul nu mai e scolar,
E... ”educabil”. Fie!

Si ca sa fie pe deplin
Reforma - facatura,
Porunca noua mai primim
Spre noua-nvatatura:

”Cand educabilul ti-o da,
Cu sete,-un pumn in gura,
Tu sa-i explici, cu glas duios,
Ca-i rea apucatura.

N-ai voie sa-i vorbesti rastit,
Necum sa-i tragi o palma,
Ai dreptul sa-i zambesti, smerit,
Cu fata cat mai calma!”

Sandiana a scris:

ANUL NOU 2012 aduce schimbări importante în învăţământ: grupa pregătitoare obligatorie, concurs la şcoală în loc de titularizare şi bani mai puţini pentru universităţile slabe

Noul an şcolar ce va debuta în toamnă îi va cuprinde din start şi pe copiii de şase ani, aceştia urmând să intre obligatoriu în grupa pregătitoare, care precede clasa I. Practic, în septembrie 2012 vor exista două tipuri de înscriere în învăţământul primar: înmatricularea direct în clasa I, pentru copiii născuţi în 2005 şi înscrierea în clasa pregătitoare, pentru cei născuţi în anul 2006. Obligativitatea parcurgerii grupei pregătitoare începând cu acest an este stipulată de Legea Educaţiei Naţionale, document ce prevede şi posibilitatea ca părinţii să solicite în anumite cazuri prelungirea cu un an a grupei mari. Această excepţie se poate aplica doar în cazul copiilor care împlinesc şase ani în intervalul septembrie-decembrie 2012 şi doar pe baza unei cereri explicite venite din partea tutorilor. Cu toate acestea, chiar dacă vor avea parte de "dublarea" grupei mari, preşcolarii tot nu vor scăpa de grupa pregătitoare pe care o vor urma un an mai târziu.



Introducerea obligativităţii grupei pregătitoare derulată în cadrul învăţământului primar stârneşte însă controverse. În timp ce autorii textului de lege aduc ca argumente formarea timpurie a copiilor în contextul în care noile generaţii deprind abilităţi de la vârste din ce în ce mai fragede, politicienii pun la îndoială posibilităţile materiale ale unităţilor de învăţământ. În Parlament a fost pregătit chiar un proiect prin care obligativitatea parcurgerii grupei pregătitoare să fie amânată cu minimum un an, astfel încât şcolile să aibă timpul necesar pentru a face rost de spaţii adecvate noilor cerinţe. Iniţiativa ce aparţine deputatului independent Mircea Giurgiu şi senatorului PSD Ecaterina Andronescu urmează să fie depusă o dată cu începerea noii sesiuni parlamentare.

Concurs la şcoală în loc de titularizare, finanţare în funcţie de elevi

Nu doar elevii sunt însă vizaţi de schimbările care se vor aplica în acest an. Conform noii legi, modul de angajare al profesorilor va fi complet diferit faţă de anii trecuţi. Examenul centralizat de titularizare ar trebui să fie înlocuit cu o triere a candidaturilor direct la nivelul şcolilor. Concret, cadrele didactice nu vor mai susţine examinarea organizată de inspectorate, ci se vor adresa direct şcolii în care doresc să predea. Unităţile de învăţământ vor fi cele care vor organiza concursul pe post, câştigătorii urmând să fie angajaţi cu contract pe perioadă limitată până la obţinerea definitivatului. Măsura, gândită pentru a antrena şcolile într-o concurenţă reală astfel încât să atragă profesori competenţi, elimină astfel unele avantaje de care dispun dascălii. Căci, angajatorii vor putea decide mai uşor încetarea contractului de muncă, caz în care profesorul va fi nevoit să participe la un alt concurs organizat de altă şcoală. Singurul ajutor care va veni din partea inspectoratului: profesorii rămaşi fără posturi vor putea consulta baza de date a inspectoratului pentru a afla ce şcoli dispun de locuri libere scoase la concurs.
Totuşi, lucrurile nu sunt deocamdată clarificate nici în cazul înlocuirii titularizării cu examinarea la nivelul şcolii. Acesta întrucât Ministerul Educaţiei nu a finalizat metodologia care prevede în detaliu procedura care va fi aplicată în vară, inspectorii transmiţând directorilor de şcoli că vor avea toate detaliile în lunile viitoare.

Pe lângă schimbările de structură, învăţământul preuniversitar va avea parte şi de o nouă schemă de finanţare. Sistemul ce are la bază alocarea fondurilor în funcţie de corpul profesoral va fi înlocuit cu finanţarea per elev. Astfel, fondurile vor fi alocate ţinând cont în primul rând de numărul elevilor şcoliţi în fiecare unitate de învăţământ, existând şi posibilitatea alocării unor sume suplimentare în funcţie de performanţa şcolii.
Finanţarea per elev, introdusă parţial încă din 2010, va veni în contextul în care bugetul Educaţiei are prevăzut un buget situat sub cele mai pesimiste estimări. Mai exact, 3,64% din PIB, adică puţin peste cât a însemnat anul trecut execuţia bugetară. Toate acestea în condiţiile în care aceeaşi lege care aduce prevederile amintite mai sus garantează un buget de 6% din PIB alocat Educaţiei, începând din acest an.

Bani mai puţini pentru universităţile slabe şi posibilitatea reintroducerii examenului de admitere în facultăţi

Tot finanţarea va fi în acest an punctul sensibil şi pentru învăţământul superior. Un nou model de alocare a banilor către universităţi este pregătit de minister, ţinându-se cont în primul rând de clasificarea realizată în toamna anului trecut. Practic, MECTS intenţionează să sporească finanţarea celor 12 rectoratele aflate în prima grupă valorică şi să reducă în mod considerabil cheltuielile cu instituţiile de învăţământ superior aflate la coada clasamentului. Noua schemă de finanţare a universităţilor ar urma să fie finalizată până în primăvară, astfel încât să poată fi aplicată începând cu anul universitar 2012-2013. O altă idee pe care conducerea ministerului ar putea să o pună în practică începând cu acest an este reintroducerea examenelor de admitere la facultate, sau cel puţin întărirea filtrului în cadrul concursului de admitere organizat de universităţi.

Chiar şi aşa, ministrul Daniel Funeriu are deja o restanţă de rezolvat în privinţa învăţământului universitar. Şeful Educaţiei promitea, luna trecută, în faţa Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor din cadrul Camerei Deputaţilor că va reglementa "cât mai repede" statutul celor câteva zeci de mii de studenţi ai Universităţii "Spiru Haret" care au parcurs programe neautorizate.
Sursa: Gandul.info
Multa sanatate si... Doamne-ajuta!