SUBIECT: Gazele de sist: De la explorare la exploatare

Harta gazelor de sist din Romania

Resurse. In acest moment, exista 60 de perimetre in toata tara in care se cauta petrol si gaze



Guvernele care s-au succedat la conducerea tarii din 2000 pana astazi au semnat nu mai putin de 59 de acorduri petroliere ce fac posibila, in viitor si in anumite conditii, exploatarea gazelor de sist.

Dezbaterile ce au inceput zilele acestea, dupa ce localnicii din comuna Pun-ges-ti din judetul Vaslui s-au revoltat impotriva companiei americane Chevron, s-ar putea extinde in viitor in multe din judetele tarii, in conditiile in care lucrari de explorare ce au loc in 60 de perimetre vor indica prezenta gazelor de sist si se va apela la metoda fracturarii hidraulice pentru extragerea acestora. Suprafata perimetrelor in cauza nu e mica. Unele din acestea au suprafete ce ocupa cam cat 1-2 judete.

Beneficiarii: multinationale si off-shore-uri

Cu incepere din 1997, Agentia Nationala de Resurse Minerale a semnat cu 30 de firme acorduri de concesiune pentru explorare-dezvoltare si exploatare a resurselor de hidrocarburi. Trebuie precizat ca nu in toate perimetrele vor fi descoperite gaze naturale si, nici nu este obligatoriu sa fie folosita fracturarea hidraulica in extragerea acestora. Lista beneficiarilor de concesiuni cuprinde companii de stat precum Romgaz si Compania Nationala a Huilei (actuala Societatea Nationala a Huilei), firme private importante precum OMV Petrom, Lukoil si Rompetrol, dar si multe firme de apartament sau off-shore-uri necunoscute cu actionari ascunsi de ochii publici.

Citeste si editorialul: Cine poate opri "revolutia" de la Pungesti

Lista ANRM include 59 de acorduri petroliere semnate (gaze sau titei). Un numar de zece dintre acestea sunt amplasate in bazinul Marii Negre. Restul sunt teoretic candidate in categoria posibilelor explorari de gaze prin fracturare hidraulica. Multe locuri, precum cele de la granita judetelor Vaslui si Galati sau zona 2 Mai-Vama Veche, ce apartin Chevron, se afla fie in zone turistice, fie in arealuri protejate pin proiectul Natura 2000.

Legal, exista un singur fel de gaze

Impresia ca ANRM acorda de la bun inceput, prin acordul concesiune petroliera, un aviz de explorare a perimetrului prin metoda clasica sau prin cea a fracturarii hidraulice este fortata. Totusi, ceea ce aproba ANRM este insa destul de neclar deoarece toate acorduriele de concesiune petroliera sunt incluse in anexe secrete la hotararile de guvern prin care acestea sunt aprobate. Legea petrolului din 2004, care sta la baza acestor acorduri, nu contine notiunea de gaze de sist. Sintagma face referire la procedura de exploatare, nu la tipul resursei din sol extrase. Legea petrolului defineste gazele ca fiind cele ”libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat”.

Hotararile propriu-zise ale Guvernului sunt si ele vagi. ”Prin explorarea perimetrului (...) situat intr-o zona caracterizata printr-un grad de cercetare mai redus, conditii morfologice dificile si o structura geologica cu un grad mare de risc, sunt create premizele evidentierii unor noi zacaminte de titei si gaze naturale. Lucrarile de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse si rezerve de hidrocarburi, in zone neexplorate sau in zone situate la adancimi mari in vederea cercetarii”, explica Guvernul Victor Ponta necesitatea aprobarii unui astfel de acord.

Numai in luna decembrie 2012 acesta a aprobat cinci acorduri de concesiune petroliera, perimetrele find amplasate in judetele Bihor, Arad si Timisoara. ”Acordurile petroliere permit orice, dar sunt urmate de tot soiul de aviz, acorduri ale ANRM, certificate de mediu, acorduri de constructie etc. De exemplu am inteles ca Chevron a obtinut aviz pentru tehnica clasica de explorare.

Daca vor dori sa foloseasca tehnologii de fracturare vor trebui sa ia din nou acorduri”, spune Otilia Nutu, expert in domeniul energiei. Solicitata de catre „Romania libera“, ANRM a refuzat ieri sa explice daca acordurile si actele aditionale semnate cu cele 30 de firme beneficiare prevad tehnologia de explorare folosita, posibilitatea ca aceasta sa fie cea a fracturarii hidraulice, in cate perimetre s-a dat acceptul extragerii de gaze naturale. Neoficial insa reprezentanti ai ANRM au incercat ieri sa linisteasca lucrurile. Potrivit lor, intreaga procedura de explorare este sub controlul agentiei, iar trecerea la fazele ulterioare de exploatare presupun organizarea unor noi licitatii.

STOP Chevron and the Police abuse in PUNGESTI, Romania



Semneaza Petitia!

Cerem Referendum National IMPOTRIVA exploatarilor cu cianuri si a exploatarilor pentru gaze de sist din Romania!



https://secure.avaaz.org/en/petition/Catre_Presedintele_Romaniei_Parlamentul_si_Guvernul_Romaniei_Referendum_National_NU_exploatarii_RMGC_nu_exploatarilor_ga/?sLNmsgb]Semneaza Petitia![/url]

Independenta energetica fara resurse de hidrocarburi?

Resursele noastre de petrol si de gaze, inclusiv gaze de sist au fost deja date. Ce spun legile romanesti in domeniu despre gazele de sist

La noi nu exista o legislatie specifica privind gazele de sist, legislatia noastra facand referire doar la "substante minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale acumulate in scoarta terestra si care in conditii de suprafata se prezinta in stare gazoasa sub forma de gaze naturale sau lichida sub forma de titei sau condensat".

Acuma, gazele de sist nu prea putem spune ca sunt "acumulate" in scoarta terestra, ci mai degraba difuze in argilele si marnele din scoarta, pentru ca tocmai de aceea este nevoie de fracturarea (zdrobirea) acestor roci pentru a se deteremina eliberarea bulelor minuscule de gaz continute de acestea. Si daca aceasta asertiune e adevarata, atunci inseamna ca exploatarea gazelor de sist se face in lipsa oricarei legi specifice.

Uniunea Europeana a lasat la latitudinea statelor membre elaborarea legislatiei specifice in privinta gazelor de sist. Iar la noi s-a ales calea cea mai simpla: sa nu avem legislatie in domeniu!

Ce aprobari da ANRM

Potrivit legilor de la noi, pentru "acest tip de resursa" (practic pentru orice hidrocarburi) ANRM nu elibereaza licente de explorare sau de exploatare, ci semneaza un acord petrolier ce se deruleaza in trei etape: explorare, dezvoltare si exploatare. Prin urmare, cine a obtinut licenta pe un teren poate trece oricand la etapa de exploatare, anuntand pur si simplu autoritatea de protectie a mediului ca urmeaza sa treaca la etapa de explorare si apoi la cea de dezvoltare si de exploatare.

Se mai spune (explicatie din partea Ministerului Mediului prin mass media) ca "studiile de impact asupra mediului pot fi facute numai dupa ce s-au efectuat studiile geologice si prospectiunile seismice, adica in etapele de explorare prin foraje de adancime si de exploatare". Cu alte cuvinte, intai se dau acordurile de concesionare, care includ si posibilitatea de exploatare, apoi se incepe activitatea si pe urma se fac studiile de impact asupra mediului, ca sa vedem daca am avut sau nu ghinion?

Ni se mai spune prin mass media ca durata etapei de explorare ar fi de circa cinci ani. Probabil ca cei care spun asta nu au citit documentatiile pentru acord de mediu intocmite pentru sondele deja devenite celebre la noi si in care se precizeaza ca durata lucrarilor de explorare, inclusiv de construire a platformelor si de montare a sondei ar fi de circa sase luni. Dupa care, daca rezultatele sunt cele scontate de catre companie, se trece la exploatare.

Ni se mai spune de catre ANRM ca "investigarea posibilitatilor de exploatare, care ar putea include foraje orizontale, fisurare hidraulica reprezinta o etapa ulterioara si distincta" . Pai tocmai ni se spusese care sunt cele trei etape. "Investigarea" in care dintre ele s-ar incadra?

"Pana in prezent nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de sist, la autoritatile de mediu din teritoriu, si pe cale de consecinta nu au fost elaborate in Romania rapoarte privind impactul asupra mediului, nici nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizatii de mediu) pentru astfel de lucrari" se declara in 2012. Adica, impactul asupra mediului nu se evalueaza prin studii preliminare, ci se asteapta sa se vada post factum in ce masura a fost afectat mediul? Si alte acte de reglementare specifica de mediu nu avem in afara acordurilor si avizelor? Asa se pare.
In acest context de lipsa de reglementare specifica si de atribuire " cu toptanul" a tuturor drepturilor asupra terenurilor concesionate, se trece la vinderea ultimelor zone cu resurse de hidrocarburi e care le mai avem.

Concesionarea se face pe termen nelimitat. Adica echivaleaza cu vinderea resurselor

La inceputul anului 2014 se vor scoate la licitatie 36 de noi perimetre de hidrocarburi
ANRM a facut acest anunt intr-o conferinta de presa. Probabil ca sunt ultimele suprafete cu resurse de hidrocarburi pe care le mai avem. Nu se stie in ce conditii s-au obtinut in anii precedenti aceste concesiuni. Daca s-a platit ceva pe ele, cat anume sau daca s-au dat pur si simplu pe gratis. Nu-mi aduc aminte sa fi citit ceva in presa despre asta. Stim doar ca nu mai avem 75% din subsolul nostru.

Companiile petroliere care detin concesiunile asupra teritoriului nostru vor sa vanda portiuni din ele

ANRM a anutat ca doreste modificarea prin ordonanta de urgenta a legii petrolului pentru ca titularul unui acord petrolier sa poata transfera (vinde) drepturile asupra intregului perimetru obtinut sau asupra unei portiuni din acesta, portiune ce ar urma sa fie numita "zona petroliera".
Asta pentru ca majoritatea perimetrelor petroliere din Romania , atat pe uscat cat si din platoul continental al Marii Negre au fost deja concesionate.

Firmele care detin concesiunile sunt firme straine, dintre care unele mai au ceva romanesc doar in denumire si intr-o mica parte dintre actiuni. Altele nu au decat capital strain. Si nu doar american, Exista si companii din Kazahstan, companii unguresti, companii poloneze etc.
Ele ar dori acum sa scoata bani vanzand pe bucati ceea ce au obtinut cu toptanul.
Romania nu ar mai avea nici un cuvant de spus in aceste tranzactii.

Unde e independenta Romaniei

Vedeti ceva aici care sa semene cu independenta Romaniei?
Stim doar ca nu mai detinem resursele din subsolul tarii noastre. Mai stim ca diferite companii, nu stim care anume (pentru ca ele isi vor vinde de la una la alta teritoriile) vor exploata orice tip de hidrocarbura vor dori si prin orice metoda vor dori. Apoi vor vinde petrolul si gazele cui vor dori, evident la pretul pietei. Iar noi vom primi o redeventa foarte mica si cu asta, basta.
Unde ar fi independenta energetica a Romaniei din toate acestea?
Sau chiar independenta - pur si simplu?

OMV (grupul austriac ce detine Petrom) a declarat recent ca dupa ce va incepe exploatarea gazelor (care au fost ale noastre) de pe platoul continental al Marii Negre, din Romania vor pleca gaze catre Europa.

Dintr-un anumit punct de vedere s-ar putea spune ca Romania va deveni exportator de gaze. Numai ca ele nu vor fi vandute de Romania, in folosul Romaniei, ci de austrieci, spre profitul lor.
Oricum, din cantitatea enorma de 42-84 miliarde de metri cubi de gaze ce s-ar gasi doar in "perimetrul Neptun" ne-ar reveni si noua o mica parte, sub forma de redevente. Lukoil are alta parte din zacamintele foste ale noastre. Aceste cantitati ar putea acoperi necesitatile noastre mici de gaze- acum ca nu mai avem industrie.

De ce mai avem atunci nevoie ca - tot altii - sa exploateze si gazele noastre de sist?

S-a spus ca daca se vor extrage gazele , inclusiv cele de sist din subsolul nostru, se vor ieftini gazele pentru consumatorii romani. Faptele dovedesc insa altceva.

Cantitatea de gaze livrate de Romgaz (deci cantitatea de gaze consumate la noi, atat din surse interne cat si din import) a scazut foarte mult, datorita scaderii cererii de consum. (Cum numarul consumatorilor casnici a ramas aproximativ acelasi, scaderea provine din inchiderea unor unitati de productie). Dar pretul gazelor a crescut!

Iar ANRE a anuntat deja ca anul viitor pretul gazelor se va dubla pentru industrie.
Daca in prezent pretul gazelor din tara, care acopera cam trei sferturi din consumul national, este de 68 lei /MWh, iar cele de import costa 130 lei/MWh.(adica 420$/1000 m3) Ar rezulta un pret mediu ponderat de 83,5lei/MWh.

Pentru anul viitor, ANRE estimeaza ca pretul gazelor de import ar putea ajunge la 380 $/1000 m3, dar pretul gazelor din Romania va fi tot 380 $/1000 m3, adica 117,6 lei/MWh.
Prin urmare nu este nici o legatura intre scaderea necesarului de gaze si pretul lor.
Prin urmare, nici daca va creste cantitatea de gaze, pretul lor nu va scadea, ci, eventual, va creste. Cu cat?

Noua ni se spune ca pretul gazelor trebuie sa fie "liberalizat", dar ANRE declara ca nu stie cu cat trebuie sa scumpeasca gazele, pentru ca Germania si Franta nu fac publice preturile cu care cumpara gazul de la Gazprom. Deci, nu stim cu cat anume se va scumpi gazul metan

Cate sonde vor fi montate – Forajele firmei Chevron

Compania americana Chevron are in program montarea a 2.800 de sonde in judetul Vaslui pentru exploatarea resurselor de gaze de sist

Firma Dafora, cotata la Bursa de Valori Bucuresti, a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj in zona Barlad pentru explorare si apoi exploatarea gazelor de sist.

“Dafora va executa servicii de foraj onshore pentru Chevron in zona Barlad pe o durata de patru ani incepand din aceasta toamna. Contractul include saparea de sonde conform programului de explorare al companiei Chevron. Instalatia de tip F320 (Rig 14) va finaliza in curand lucrarile la un alt proiect in derulare, urmand ca mai apoi sã fie inclusa intr-un program de modernizare pentru aducerea acesteia la parametrii solicitati de client” - se precizeaza in comunicatul transmis Bursei de reprezentantii Dafora.

Chevron a obtinut, in 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorarea gazelor de sist in trei zone din judetul Vaslui (Pungesti, Bãcesti si Gagesti) si mai detine concesiuni si in Dobrogea, unde va initia studii seismice (prima faza a lucrarilor).

Urmeaza 2800 de sonde pe 600 000 hectare concesionate de Chevron in zona Barlad

Firma Dafora e controlata de omul de afaceri Gh. Calburean, ce detine 50% dintre actiuni, alte 13,6 din actiuni apartinand firmei Foraj Sonde Craiova, a oamenilor de afaceri Marius si Emil Cristescu.

Ei vor efectua forajele pentru ca americanii sa scoata gazele noastre si sa ni le vanda la pretul pietii. Redeventele sunt la un nivel jalnic: sub procentul de bacsis care se plateste unui chelner, la restaurant.

Hotararile Consiliilor Locale nu sunt luate in seama?

Aflam din presa ca 17 comune de la noi au emis hotarari de Consiliu Local prin care se interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist prim metoda fracturarii hidraulice in perimetrul administrat, cum sunt: Ghiroda si Mosnita, din judetul Timis si Coroiesti, Iana, Gherghesti, Pungesti, Gagesti, Banca, Suletea, Puiesti, Alexandru Vlahuta, Tutova, Bacesti si Pochidia din judetul Vaslui. Firmele multinationale nu par sa le ia in seama deloc. Pana la urma, insa, poate vor trebui sa le ia in seama!

In iunie 2013, presedintele a spus ca ”Romania are obligatia sa treaca la exploatarea gazelor de sist”.

Dar nu se pune problema ca Romania sa exploateze aceste gaze, ci firmele americane, sau kazahe sau poloneze sau din oricare alte tari! Iar romanilor sa li se dea un bacsis foarte mic, sa li se ia gazul si sa li se lase apa otravita pe vecie si pamantul parjolit!

Cata apa se va contamina in zona Barlad, de catre firma Chevron?

Functionarea unui put tipic necesita minimum 10.000 m3 de apa, la care se adauga 50 m3 de produse chimice. Pentru o singura fracturare. (De obicei se fac fracturari repetate la fiecare put de foraj). Odata fracturarea efectuata in foraj si lichidul recuperat, (se scoate afara cam 40% din lichidul de fracturare introdus), e nevoie de gasirea unei metode de debarasare de volume mari de apa contaminate cu substante chimice.

2800 de sonde x 10000 m3 de apa pentru fiecare sonda pentru o singura fracturare, inseamna 28 000 000 m3 de apa poluata. Daca se vor face 10 fracturari de fiecare sonda, se vor extrage din mediu si se vor polua ireversibil 280 000 000m3 de apa, folosindu-se 1 400 000 m3 de substante chimice cancerigene! Si asta numai in zona Barladului si Vasluiului!

Cum ramane cu hotararile Consiliilor Locale din acest perimetru?

Conform calculelor Agentiei de Protectie a Mediului din SUA, cam una din 20 de sonde este rupta in timpul activitatilor specifice. Deci, putem prevedea ca circa 140 de sonde de mare adancime vor fi rupte numai in zona Barladului. Ce se va intampla atunci cu apa otravita care va circula prin ele, la presiunea de 1000 de atmosfere?

Cantitatea anuala de precipitatii in zona Vasluiului este de 437 l/m2 ( 0,437 m3/m2= 4370m3/ha). Precipitatiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. Terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape in fiecare an. Precipitatiile se scurg rapid pe versantii despaduriti, provocand si inundatii, apoi se instaleaza seceta, pentru ca nu mai sunt padurile care sa inmagazineze cantitatile de apa si sa le elibereze apoi treptat in atmosfera.

Pe cele 600 000 hectare concesionate de Chevron in zona Barlad, precipitatiile anuale sunt deci, in mod statistic, insuficiente.

Cantitatea de apa stricata de cele 2800 sonde ale firmei Chevron va ramane in proportie de 60% in adancurile pamantului, impreuna cu otravurile care i-au fost adagate. Circa 40% din aceasta cantitate de apa va reveni la suprafata impreuna cu chimicalele cancerigene, dar vor deveni si radioactive prin antrenarea din adancuri a substantelor radioactive aflate acolo. De asemenea, firmele au recunoscut ca injecteaza chiar ele izotopi radioactivi in apa, pentru a urmari mai usor traseul ei in adancuri.

Nu s-a dat publicitatii care ar fi maniera prin care firma se va debarasa de aceasta cantitate de apa otravita. Daca o reinjecteaza in puturile de mare adancime, in zona nu va mai fi apa!

Daca o „epureaza” si apoi o deverseaza in apele curgatoare, e limpede ca „epurarea” nu va inlatura niciodata toate otravurile si toata radioactivitatea din apele poluate. Prin urmare, dupa ce ca zona este deja secetoasa, ea va deveni desertica de-a dreptul, in acelasi timp fiind si infestata cu substante cancerigene si radioactive.

In SUA, oamenii din zonele in care se extrag gaze prin acest procedeu sunt siliti sa bea si sa se spele cu apa imbuteliata, adusa din alte parti. Desigur cu costuri importante. Acolo insa, proprietarii de terenuri sunt si proprietarii bogatiilor din subsoluri, deci incaseaza bani frumosi de la firmele ce extrag gazele.

La noi, insa, romanii nu mai sunt proprietari pe nimic. Firmele straine isi vand intre ele drepturile asupra pamanturilor din Romania, de parca aici ar fi deja un desert nelocuit.

Peste 70% din teritoriul Romaniei a fost concesionat pentru exploatarea resurselor (noastre) naturale (de catre altii). O parte insemnata este dedicata gazelor de sist, concesionari facute in mare taina.

Polonia, de pilda, a concesionat doar 15% din teritoriul ei, conditionat de asocierea cu firme de stat poloneze si cu conditia incasarii a 40% din venitul brut al exploatarii de catre statul polonez. Acolo s-a pus la punct mai intai o legislatie specifica foarte bine documentata si precisa. Si totusi, nu se stie daca pana la urma se va trece la exploatarea gazelor de sist. Firmele poloneze prefera sa exploateze la noi, unde totul e vraiste! (Da, au concesionat terenuri in zona Baia Mare, ca tot se dau aproape pe gratis).

Chevron a cumparat, in februarie 2011, dreptul de concesionare a perimetrului de la Barlad de la firma Regal Petroleum, companie infiintata de Frank Timis, cel care a demarat si proiectul Rosia Montana. Numai pentru cumpararea dreptului de concesionare, Chevron i-a platit lui F. Timis 25 milioane de dolari americani. Cat au luat romanii de aici? Probabil nimic...

Perimetrul Suceava are o suprafata de 2.403 kilometri patrati si este concesionat in parti egale de catre Zeta Petroleum si Raffles. Aici se gaseste campul gazier Climauti, operat de catre Raffles, care produce deja.

Perimetrul Barlad este concesionat de catre Chevron, care l-a cumparat de la Regal Petroleum.

Acesta se afla imediat langa zacamantul Roman-Secuieni, care este unul dintre cele mai mari din tara si care e operat de Romgaz.

In Dobrogea, Chevron a primit dreptul de exploatare pentru trei perimetre in suprafata totala de 300 000 de hectare , la Adamclisi, Costinesti si Vama Veche.

Doua dintre cele sapte perimetre stabilite la noi pentru exploatarea de gaze de sist au fost atribuite unor companii rusesti (NIS – Gazprom), dezmintindu-se astfel teoria ca exploatarea acestor gaze ne-ar crea o oarecare independenta fata de gazul rusesc.

Diferenta ar fi ca in acest caz, am cumpara de la rusi chiar gazul nostru!

Iar amaratilor de locuitori li se spune ca nu se exploateaza gaze de sist!

Prospectarea si exploatarea de gaze de sist in ilegalitate

La noi nici nu exista o legislatie specifica pentru folosirea tehnologiei de fracturare hidraulica si a celor asemanatoare (cu gel, de exemplu), asa cum exista in Polonia.

Parlamentul nostru are alte preocupari.
De fapt, la noi este in vigoare doar Legea petrolului nr. Nr. 238 din 7 iunie 2004 , in care prin termenul “Gazele naturale” se defineste ca fiind ” gazele libere din zacaminte de gaz metan,
gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat.”. Dupa cum se constata, gazele cuprinse in sisturi nu sunt incluse in acest termen.

Nu a fost publicata in Buletinul Oficial nici o alta acceptiune legala a acestui termen.
Rezulta ca acele companii care au primit avize de exploatare pentru exploatarea de gaze naturale nu pot exploata gaze de sist decat ilegal!

De aceea, probabil, Primaria din Fitionesti pretinde ca acolo se prospecteaza si se vor exploata “gaze naturale” si nu gaze de sist.
Si – merge asa?
via

Daca va pasa de Romania: NU, Exploatarii gazelor de sist!
DA, Metodei FISHER-TROPSCH de gazeificare a carbunelui!

De o vreme, pe plan mondial dar mai ales pe cel european, se tot vorbeste despre criza energetica care ameninta pacea si bunastarea statelor lumii, despre totala dependenta a tarilor europene de gazul si petrolul rusesc, despre implicatiile economice si geo-politice pe care ar putea sa le aiba o eventuala sistare a livrarilor de gaz catre Europa Occidentala, despre dezastrul energetic al Ucrainei etc. Vaicarelile au ajuns pana in Romania si au produs frictiuni intre politicienii noastri si anumiti cetateni.

Majoritatea politicienilor americani, europeni si romani pledeaza (si chiar fac lobby puternic) pentru fracturarea hidraulica! Acestia considera ca ar fi singura solutie viabila de iesire din criza. Marii ”ideologi” ai politicilor europene dar si politicienii de la Bucuresti, ne anunta ca, INDIFERENT DE RISCURI SI DE COSTURI, trecerea la exploatarea gazelor de sist reprezinta singura solutie salvatoare a viitorului, iar europenii trebuie sa inteleaga si sa accepte acest sacrificiu fara comentarii si fara a manifesta vreo opozitie altfel… ne condamnam la autodistrugere.

Presa, politicienii si o liota de ”analisti politici” s-au solidarizat si cristalizat pe aceasta teorie si lupta din rasputeri, prin toate mijloacele de manipulare posibile, sa estompeze manifestarile opozantilor!!! Mai mult, aceste voci bine armonizate, lanseaza ideea ca oponentii sunt inconstienti sau chiar tradatori de neam si tara si ca urmaresc … destabilizarea democratiei. Au mers pana-ntr-acolo incat au fost etichetati drept simpatizanti ai Moscovei si ai politicilor rusofile, ECO-ANARHISTI, DUSMANI AI PROGRESULUI SI PACII IN EUROPA!!!

Dramatic este ca propovaduitorii si sustinatorii tehnologiilor de fracturare hidraulica de mare volum a straturilor de roci din strafundurile scoartei litologice ale Terrei habar n-au despre ce vorbesc SAU POATE CA AU HABAR DAR FAC PE-A PROSTII. Nu se mai discuta despre pretul urias al investitiei, impactul devastator asupra mediului este complet ignorat, nu-i intereseaza efectele devastatoare asupra sanatatii, asupra comunitatilor umane, asa cum nu-i intereseaza nici nenorocirile produse de componentii si subcomponentii derivati ai acestei metode criminale. NU. Ei vor cu orice pret si cu orice riscuri implementarea tehnologiilor de extragere a gazelor de sist. Sunt bani grei la mijloc, nu?

M-am intrebat de nenumarate ori de ce tac specialistii valorosi din domeniul resurselor energetice? De ce tolereaza asemenea aberatii? De ce nu reactioneaza? De ce nu ies public sa prezinte populatiei toate nenorocirile care o asteapta daca...?

Din aceste motive am decis sa-mi fac publica pozitia mea si totodata sa lansez o solutie alternativa, mult mai viabila si lipsita aproape complet de orice degradare a mediului inconjurator. Propunerea mea este METODA DE GAZEIFICARE A CARBUNELUI, cunoscuta si sub denumirea de METODA FISCHER-TROPSCH!



Aceasta metoda a fost experimentata si utilizata in trecut cu succes, dovedindu-se a fi utila si in contextul actual. Tehnologia a fost bine pusa la punct inca din prima parte a secolului XX. Ea a fost utilizata cu succes pe scara industriala de Germania Nazista cand a pierdut accesul la resursele de petrol din zonele ocupate. Fara carburanti, intreaga masina de razboi germana ramanea intepenita. Solutia de rezerva sau alternativa la criza carburantilor a fost rezolvata rapid de specialistii acelor vremuri. Ei au obtinut ”carburanti sintetici” cu aceleasi performante calitative ca cele clasice, prin gazeificarea carbunelui, resursa de buna calitate energetica care se gasea din belsug chiar pe teritoriul Germaniei.

Iata in ce consta tehnologia de gazeificare a carbunelui: se obtin hidrocarburi lichide, numeroase hidrocarburi gazoase (ce pot fi utilizate ulterior in industria petrochimica dar si drept combustibil), cocs si reziduu gudroane, toate avind o mare valoare energetica.

In prezent, tehnologiile aplicate in extractia mineritului au evoluat foarte mult, astfel ca pretul de cost ar fi mult inferior celeilalte metode dorite de politicienii lumii dar si mult mai rentabila comparativ cu extragerea hidrocarburilor gazoase si lichide. La nivelul protectiei mediului inconjurator, extragerea carbunelui nu mai este o problema care sa impuna restrictii, astfel ca ingineria mediului a oferit suficiente solutii complementare care permit extragerea unor cantitati insemnate de carbune fara a genera vreun impact distructiv asupra mediului inconjurator asa cum il genereaza fracturarea hidraulica de mare volum. Tehnologiile de gezeificare a carbunelui au evoluat extraordinar in ultimul timp, comparativ cu alte domenii, astfel ca astazi s-a ajuns ca produsele obtinute din gazeificarea carbunelui sa fie mult mai ieftine comparativ cu produsele similare obtinute din hidrocarburile lichide si/sau gazoase. Industria de cocsificare a cunoscut adevarate revolutii in dezvoltarea tehnologiilor de recuperare a produselor reziduale iar de cocs are mare nevoie intreaga industrie siderurgica si nu numai.

Tehnologiile de valorificare energetica a gudroanelor reziduale sunt in plin avant, astfel ca valorificarea superioara a carbunelui se poate realiza si astazi tocmai pentru ca este eficienta sub raportul cost-beneficiu dar si din punct de vedere energetic (fara a se pune problema arderii carbunelui direct in termocentrale). Totodata este utila si industriei petrochimice.

Noile tehnologii promovate astazi pentru gazeificarea carbunelui nu mai sunt agresive pentru mediul inconjurator iar viata, sanatatea, bunastarea cetateanului si a comunitatilor umane nu mai sunt puse in pericol. Un exemplu graitor in acest domeniu este Australia care isi asigura intregul necesar de gaze pentru petrochimie si carburanti, ambele rezultate din gazeificarea superioara a carbunelui extras in totalitate de pe acest continent-stat.

La noi in tara exista deja numeroase firme private care au pus la punct tehnologii revolutionare de gazeificare superioara a carbunelui, atat pentru carbunii inferiori (lignit, carbune brun, sisturi bituminoase etc.) cat si pentru carbuni superiori (huila si antracit). Unele firme romanesti chiar produc si exporta catre companii de prestigiu (BP) intreaga gama de gaze rezultata din procesarea carbunelui prin gazeificare.

Avand in vedere ca pe teritoriul Romaniei avem carbune berechet iar intensificarea exploatarii cu tehnicile moderne existente ar rezolva multe probleme de ordin social si nu numai, apreciez ca propunerea mea este viabila si extrem de utila.

La nivelul actualei clase politice, noua tehnologie ieftina, neagresiva pentru mediul inconjurator si mai ales pentru om, nu se doreste a fi deloc promovata. Se confera credibilitate si se promoveaza tehnologiile agresive, extrem de costisitoare si care per-total se dovedesc a fi nerentabile din toate punctele de vedere.

Intrebari adresate politicienilor nostri:

1. DE CE SE DORESTE FRAGMENTAREA HIDRAULICA?
2. CINE SUNT ADEVARAȚII ECO-ANARHISTI: POLITICIENII SAU OPOZANȚII LOR?
3. CARE A FOST POZIȚIA CERCETATORILOR DIN DOMENIU CARE ACTIVEAZA IN CADRUL ACADEMIEI ROMANE?
4. AVEM O CONDUCERE POLITICA PROFESIONISTA, APLECATA SPRE INTERESELE REALE ALE ROMANIEI SAU UNA SUPUSA SI VANDUTA MARILOR INTERESE ECONOMICE MONDIALE?
5. EXISTA IN ROMANIA POLITICIENI PATRIOTI, CAPABILI SA NE REPREZINZE PE PLAN INTERN SI INTERNATIONAL INTERESELE NATIONALE CARE INCLUD SI INTERESELE CETAȚENILOR ROMANI?
6. AVEM IN TARA ASTA VREUN POLITICIAN ONEST DISPUS SA PROMOVEZE LA NIVEL EUROPEAN POLITICA ENERGETICA BAZATA PE METODA GAZEIFICARII SUPERIOARE A CARBUNELUI?

Ma intristez si mai mult atunci cand observ ca nici specialistii in energetica formati in scoalile britanice, germane si franceze nu si-au facut simtite vocile in media internationala!!!

... si suita intrebarilor poate continua...

Constat ca la nivelul tuturor statelor europene s-a instaurat o reticenta sau un dezinteres total fata de lucrurile bune care s-au aplicat in trecut, fata de tehnologiile nedistructive, neinvazive si prietenoase cu mediul inconjurator. Daca sunteti sincer interesati in a gasi solutii reale la criza energetica, METODA FISHER-TROPSH este varianta ideala.

In loc de concluzie: politicienii nostri trebuie sa inteleaga – daca n-au alte interese – ca solutii alternative la tehnologia fracturarii hidraulice exista doar ca ele trebuiesc cautate sau redescoperite, puse in valoare si adaptate la noile tehnologii din domeniu. Minciunile invocate de apologetii gazelor de sist prin fracturare hidraulica au mari carente profesionale si sufera de periculoase amnezii, printre care AMNEZIA CUNOASTERII sau AMNEZIA CONSTIINTEI!

Autor: Prof. Mircea Vintilescu

Chevron confirma ca se retrage din Romania si renunta la explorarea zacamintelor de gaze de sist

Chevron renunta la concesiunile de zacaminte de gaze de sist din Romania si va pleca din tara noastra, anunta publicatiile americane Bloomberg si The Wall Street Journal, citand oficiali ai companiei.



UPDATE 13.00 Compania Chevron a confirmat pentru Digi24 ca pleaca din Romania. Vezi in articol pozitia Chevron.

"In 2014, Chevron Romania a finalizat activitatile de explorare a concesiunii Barlad, precum si un studiu geofizic 2-D realizat in doua dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea.

Chevron Romania confirma intentia de a renunta la planurile sale pentru aceste concesiuni in 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luata in urma evaluarilor proiectului din Romania, care nu poate concura in acest moment intr-un mod favorabil cu alte oportunitati de investitie din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrarilor din Romania vor fi predate ANRM si vor ramane in custodia statului.

Confidentialitatea informatiilor de acest gen este mentinuta in conformitate cu legislatia din Romania. Chevron nu comenteaza si nu dezvaluie cifre de business", se arata intr-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Premierul Victor Ponta anuntase inca de anul trecut ca Chevron nu a gazit zacaminte interesante economic in Romania.

Anul trecut, Chevron renuntase sa mai caute gaze de sist si in Polonia si Ucraina, pe fondul scaderii accelerate a preturilor la hidrocarburi.

Pe linga contextul comercial nefavorabil, Chevron s-a lovit in Romania si de o rezistenta acerba dinspre o parte a populatiei din zona unde avea concesiunile, precum si dintr-o zona a societatii civile. Chiar si mediul politic i-a fost ostil, USL organizind in anii 2011-2012, pe cind era in Opozitie, mitinguri impotrova companiei americane.

Americanul este pragmatic. Vrea profit di piatra seaca. Daca a constatat ca nu e usor, si-a luat jucaria si-a plecat.